Cu prilejul
aniversării a
156 de ani de la
Unirea
Principatelor
Române, în data
de 24 ianuarie
2015, Patriarhia
Română și
Academia Română
au organizat
împreună o
sesiune de
comunicări
științifice,
precedată de un
Te Deum și de
ceremonia
depunerii
coroanelor de
flori la statuia
lui Alexandru
Ioan Cuza din
fața Catedralei
Patriarhale din
București.
La finalul
slujbei de Te
Deum,
Preafericitul
Părinte Daniel,
Patriarhul
Bisericii
Ortodoxe Române
a reiterat
decizia
Patriarhiei
Române și a
Academiei Române
de a omagia
împreună actul
istoric de la 24
ianuarie,
petrecut într-o
clădire situată
pe Dealul
Mitropoliei, pe
locul unde se
află acum
Palatul
Patriarhiei:
"Noi am
considerat
că, întrucât
Unirea
Principatelor
s-a realizat
într-o
clădire a
Bisericii
care exista
pe locul
actualului
Palat al
Patriarhiei
și întrucât
domnitorul
Alexandru
Ioan Cuza în
8 februarie
1859, după
alegerea din
24 ianuarie,
a fost
binecuvântat
ca domnitor
al
Principatelor
Unite în
această
Catedrală,
este necesar
ca aici, pe
dealul
Mitropoliei,
unde s-au
desfășurat
ceasurile
unirii să
aniversăm cu
rugăciune și
acțiune
acest
eveniment,
dar nu
singuri, ci
Patriarhia
Română
împreună cu
Academia
Română -
cele mai
venerabile
instituții
ale culturii
și
spiritualității
românești.
Iată,
astăzi, din
nou împreună
cu membrii
Academiei
Române vom
vorbi despre
consecințele
benefice ale
Unirii
Principatelor."
Sesiunea de
comunicări
științifice, cu
titlul
"Consecințele
benefice ale
Unirii
Principatelor
Române" s-a
desfășurat în
Sala Sfântului
Sinod din
Reședința
patriarhală,
începând cu ora
11.30, și a fost
moderată de
acad.
Ionel-Valentin
Vlad,
Președintele
Academiei
Române.
Președintele
Academiei
Române, acad.
Ionel-Valentin
Vlad, a apreciat
în cuvântul său
că unirea
principatelor a
reprezentat un
uriaș progres
pentru națiunea
română:
"Nu totul
a fost
perfect, dar
a fost un
progres
uriaș. Între
instituțiile
care s-au
bucurat de
atenția
domnitorului
au fost
deopotrivă
Biserica
Ortodoxă
strămoșească
și forul cel
mai înalt al
culturii
naționale
care își
contura în
acei ani
profilul.
Iată de ce
ni se pare
firesc să
salutăm cu
bucurie că
între noi
s-a
statornicit
o adevărată
tradiția de
a sărbători
împreună,
aici pe
istoricul
deal al
Mitropoliei,
Patriarhiei
astăzi -
Colina
Bucuriei -,
actul de la
24 ianuarie,
de a marca
marea lui
însemnătate
și
consecințele
pentru
dezvoltarea
ulterioară a
statului
Român. Cele
două
instituții
fundamentale
ale statului
sunt strâns
legate prin
aceleași
obiective de
promovare a
ideii de
unitate
națională,
de cultivare
a culturii
și de a
respecta
marile
valori ale
neamului
românesc."
În comunicarea
sa acad. Dan
Berindei,
Președintele de
onoare al
Secției de
Științe Istorice
și Arheologice a
Academiei
Române, a
subliniat faptul
că urmările
Unirii de la
1859 au avut
consecințe
importante
pentru istoria
continentului
european:
"De data
aceasta nu a
mai fost
vorba de o
simplă
schimbare de
domnie. De
la două țări
având o
existență
paralelă și
apropiată,
dar totuși
separate una
de alta, s-a
ajuns la o
unificare.
Pe harta
Europei a
apărut un
stat de
dimensiuni
mai mari.
Tratatul de
la Paris a
modificat în
mod decisiv
locul pe
care îl
ocupa acest
stat nou
format pe
harta
continentului.
Nu a mai
fost vorba
doar de un
stat vasal
Imperiului
Otoman supus
totodată
protectoratului
Rusiei, ci
de un stat
care a rămas
într-o
vasalitate
foarte
atenuantă,
dar care a
fost scos de
sub
protectoratul
Rusiei,
acesta fiind
înlocuit cu
o garanție
colectivă a
ansamblului
puterilor.
Independența
devenea în
mod obiectiv
un țel
firesc."
Comunicarea
susținută de
Preasfințitul
Episcop Vicar
Patriarhal,
Varlaam
Ploieșteanul a
prezentat
politica
bisericească a
domnitorului
Alexandru Ioan
Cuza:
"După
unirea celor
două
principate
românești,
Moldova și
Țara
Românească
și a creării
în 1859 a
Principatelor
Unite ale
Valahiei și
Moldovei
cele două
Mitropolii
Ortodoxe
Românești,
autocefale
de facto,
s-au unit
pentru a
crea
Biserica
Ortodoxă
Română și a
avea ca
Întâistătător
pe
Mitropolitul
Ungrovlahiei
cu reședința
la București
care în 11
ianuarie
1865 a
primit din
partea
domnitorului
Cuza titlul
de
Mitropolit
primat al
României.
Patriarhia
Ecumenică a
recunoscut
la 25
aprilie 1885
autocefalia
Bisericii
Ortodoxe
Române prin
tomosul
semnat de
Patriarhul
Ioachim al
IV-lea."
În cadrul
evenimentului au
avut intervenții
acad. Eugen
Simion,
președintele
Secției de
Filologie și
Literatură,
acad. Sabina
Ispas, acad.
Nicolae Breban. |