Misiunea Academiei Române

Simbol al spiritualității naționale
„Creată în 1866, Academia Română s-a născut cu un scop precis: cele mai înalte valori intelectuale ale românilor din toate provinciile românești erau chemate ca, în cadrul unei societăți savante, să consolideze identitatea națională, pe fondul obiectivului major al națiunii române – formarea statului unitar român. Iar identitatea națională se rezema ferm pe limba și literatura română, pe istoria românilor, pe etnografie, pe cultură în general.“ – acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, 2022

Limba română și istoria românilor
Principala misiune, încă din momentul înființării, viza, în acord cu vocația sa națională, normarea limbii române și studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea gramaticii limbii române, stabilirea ortografiei, realizarea dicționarului român și elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum și publicarea unor valoroase colecții de documentele referitoare la istoria națională. Această misiune este specificată în decretul de fondare a Societăţii Literare Române din 1/13 aprilie 1866 și va rămâne o îndatorire constantă a Academiei Române.

În prezent, Academia Română îndeplineşte trei roluri majore: for de consacrare, pilon important al cercetării din România și participant activ în viața societății.

For de consacrare
Membrii Academiei Române. Scopul principal al Academiei Române este selectarea și promovarea în rândurile sale a celor mai importanți oameni de știință, literați, artiști, din toate domeniile spiritualității. În acest scop este elaborat un regulament de alegere a membrilor Academiei Române, care prevede criteriile și etapele de selecție și validare a unei candidaturii. De la începuturi şi până în prezent, Academia Română a reunit peste 1.700 de membri – fondatori, titulari, corespondenți și de onoare, din ţară şi din străinătate, aleși în timpul vieții sau post-mortem.

Titlul de academician este purtat numai de către membrii titulari.

Premiile Academiei Române. Reprezintă cea mai prestigioasă recunoaștere românească acordată unui creator sau om de știință, din ţară sau din străinătate, pentru meritul de a fi contribuit, prin activitatea şi opera sa, la dezvoltarea culturii şi ştiinţei româneşti. Istoria Premiilor Academiei începe la 1863, încă înainte de înființarea instituției și are ca punct de pornire donația făcută de domnitorul Al.I. Cuza, cu scopul de a recompensa cele mai valoroase lucrări realizate în limba română. În prezent, Academia Română acordă anual 75 de premii, pentru opere și lucrări din toate domeniile științei, tehnicii, artei, spiritualității.

Spațiu al cercetării fundamentale
Academia Română coordonează 70 de institute și centre de cercetare, care își desfășoară activitatea în domenii fundamentale ale științei și culturii. Rezultatele performante ale acestor institute se datorează celor peste 2.000 de cercetători atestați, specialiști în cercetare fundamentală sau aplicată. Academia Română promovează cercetarea fundamentală, fără a exclude cercetarea aplicativă.

Academia Română este o instituţie cu preocupări enciclopedice, îmbrăţişând toate domeniile ştiinţelor, literelor şi artelor.

Concepută nu numai ca for de consacrare, ci şi ca organism activ de cercetare ştiinţifică, de creaţie literară şi artistică, Academia Română şi-a înscris între obiectivele sale realizarea unor lucrări de mare însemnătate pentru cultura şi ştiinţa românească, în cadrul unor programe coerente și vizionare, desfășurate de-a lungul a zeci de ani. Între acestea se înscriu: dicționare ale limbii, istorii și dicționare literare, atlase lingvistice, tratatul de istorie a românilor, colecții de documente privitoare la istoria poporului român, atlase geografice, tratate de chimie, fizică, agronomie, medicină și biologie, științe juridice, filosofie, dicționare tehnice, bibliografii, opere de sine stătătoare sau organizate în colecții și serii literare și științifice, datorate atât membrilor săi, cât și specialiștilor din institutele sale de cercetare.

Implicare în viața societății
Prin tradiţie şi statut Academia Română nu participă direct la viaţa politică a ţării și nu este factor decident. Obiectivele ei sunt culturale și științifice și presupun o totală independenţă faţă de ideologiile de partid şi faţă de orice angajament electoral.

Academia Română tratează însă în permanență cu interes evenimentele care au loc în societatea românească. Membrii şi cercetătorii din institutele Academiei sunt posesorii unor cunoştinţe şi ai unei experienţe care pot fi utile în abordarea unor probleme importante pentru societate şi găsirea soluţiilor necesare. În acest sens, Academia Română se implică, fie la solicitarea autorităţilor, fie din proprie iniţiativă, atunci când consideră necesar să-şi aducă contribuţia sau să-şi expună poziţia.