Scurt istoric al Premiilor Academiei Române

Istoria Premiilor Academiei Române precede însăşi înfiinţarea acestei prestigioase instituţii. Astfel, în 1863, domnitorul Al. I. Cuza decide donarea sumei de 5.600 de galbeni pentru acordarea de premii ştiinţifice şi literare, din care 1.000 de galbeni sunt destinaţi unui premiu „pentru cel mai bun uvragiu ştiinţific scris în limba română“. În acelaşi an se înfiinţează premiul care îi purta numele.

Suma donată de Al. I. Cuza în 1863, împreună cu fondul „Zappa“, a constituit baza materială a Societăţii Literare Române, care în 1867 decide constituirea „premiilor fondatorilor“, ce urmau să fie acordate pentru „un tratat raţional de ortografie românească, pentru cea mai aleasă traducere a Germaniei lui Tacitus şi pentru cea mai completă descriere geografică a ţărilor româneşti“. În anul următor, premiul era acordat lui Timotei Cipariu, pentru manuscrisul lucrării Gramatica limbii române. Partea analitică.

De-a lungul anilor, numărul premiilor a crescut datorită unor donaţii, între care aceea a generalului Constantin-Herescu Năsturel, din 1873, destinată premierii a două categorii de lucrări. Prima, de 5.000 lei, pentru cea mai bună lucrare propusă de Societatea Academică Română în istorie, arheologie, geografie, ştiinţe morale şi politice, economie socială, fizică; a doua destinată lucrărilor de literatură naţională, istorie, religie, filosofie şi artă, apărute în cursul anului respectiv. Trei ani consecutivi, valoare premiului era de 4.000 de lei, urmând ca în cel de-al patrulea an să fie decernat „Marele premiu Năsturel-Herescu“, pentru literatură, în valoare de 12.000 de lei. Pentru acest generos act, Constantin-Herescu Năsturel a fost numit membru donator. Între cei distinşi cu „Marele premiu Năsturel-Herescu“ se numără Al. Odobescu, Vasile Alecsandri, G. Sion, Gregoriu Ştefănescu, Al. Valhuţă, George Coşbuc, I. Sârbu, George Murnu ş.a.

În 1879, când, printr-un decret semnat de Regele Carol I, Societatea Academică Română a devenit Academia Română, s-a stabilit ca din bugetul statului să fie acordată suma de 30.000 de lei, cu scopul instituirii a două premii, unul literar şi altul ştiinţific – „Gheorghe Lazăr“ şi „Ion Heliade Rădulescu“ –, fiecare în valoare de cel puţin 5.000 de lei. Între laureaţii premiului „Ion Heliade Rădulescu“ se numără B.P. Hasdeu, A.D. Xenopol, Simion Florea Marian, Barbu Ştefănescu Delavrancea. De premiul „Gheorghe Lazăr“ au beneficiat, între alţii, Dimitrie Brândză, P.S. Aurelian, Constantin I. Istrati, Emanuel Bacaloglu.

În 1945, Dimitrie Gusti anunţa intenţia industriaşului Nicolae Malaxa de a conferi Academiei Române „un nimb de reputaţie mondială“, donând „un fond similar cu fondul Premiului Nobel“ din care să se acordate „trei premii mondiale, unul pentru ştiinţele matematice, unul pentru tehnică şi unul pentru ştiinţele sociale, morale şi politice“. Evenimentele istorice care au urmat au împiedecat înfăptuirea acestui proiect.

Începând din 23 august 1944, odată cu instaurarea regimului comunist în România, începe „criza“ Premiilor Academiei Române. Despre această situaţie au vorbit Andrei Rădulescu şi apoi Dimitrie Gusti, care arăta că în anul 1944 au fost decernate doar 42 de premii din totalul celor 105. Când, în anul următor, situaţia s-a repetat, Emil Racoviţă a apreciat că valoarea prea mică a unui premiu se datora numărului mare de premii. În consecinţă, s-a decis mărirea valorii premiilor şi suspendarea temporară a unora dintre ele. Situaţia s-a agravat în 1948, când cu greu doar 20 de lucrări din cele 50 prezentate au fost premiate.

În 1949, prin decret prezidenţial se instituiau 15 premii anuale, în valoare de 200.000 de lei fiecare: „Gheorghe Lazăr“, „Nicolae Teclu“, „Emil Racoviţă“, „Gheorghe Doja“, „Aurel Vlaicu“, „Nicolae Bălcescu“, „George Coşbuc“, „Ion Creangă“, „I.L. Caragiale“, „Constantin Dobrogeanu Gherea“, „Alexandru Sahia“ şi „Ciprian Porumbescu“.

Din 1986 s-a sistat acordarea Premiilor Academiei Române.

În 1990, la puţin timp după revenirea la titulatura de Academia Română, s-a discutat problema reinstituirii premiilor. Acestea au fost acordate retrospectiv, începând cu anii 1986 şi 1987, într-un proces de revenire la stabilitate.

Începând cu 19 iulie 1999 intră în vigoare noul Regulament de acordare a Premiilor Academiei Române. Acesta prevede acordarea unui număr de 75 de premii anuale, repartizate pe domenii corespunzătoare celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române. Fiecare premiu poartă numele unei personalităţi ilustre din domeniul creaţiei ştiinţifice, literare şi artistice româneşti.

Secţia de filologie si literatură


Bogdan Petriceicu Haşdeu
Timotei Cipariu
Mihai Eminescu
Ion Luca Caragiale
Ion Creangă
Titu Maiorescu
Lucian Blaga

Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie


Vasile Pârvan
Alexandru D. Xenopol
Nicolae Iorga
Mihail Kogălniceanu
Dimitrie Onciul
Nicolae Bălcescu
George Bariţiu
Eudoxiu De Hurmuzaki

Secţia de ştiinţe matematice


Simion Stoilow
Gheorghe Lazăr
Gheorghe Ţiţeica
Spiru Haret
Dimitrie Pompeiu
Petre Sergescu


Secţia de ştiinţe fizice


Dragomir Hurmuzescu
Constatin Miculescu
Horia Hulubei
Ştefan Procopiu
Radu Grigorovici

Secţia de ştiinţe chimice


Nicolae Teclu
Gheorghe Spacu
Costin D. Neniţescu
I. G. Murgulescu
Cristofor I. Simionescu

Secţia de stiinte biologice


Nicolae Simionescu
Emil Racoviţă
Grigore Antipa
Emanoil Teodorescu

Secţia de ştiinţe geonomice


Gheorghe Munteanu-Murgoci
Ludovic Mrazec
Simion Mehedinţi
Ştefan Hepites
Grigore Cobălcescu

Secţia de ştiinţe tehnice


Aurel Vlaicu
Traian Vuia
Henri Coandă
Constantin Budeanu
Anghel Saligny

Secţia de ştiinţe agricole si silvice


Ion Ionescu de la Brad
Traian Săvulescu
Gheorghe Ionescu-Siseşti
Marin Drăcea

Secţia de ştiinţe medicale


Iuliu Haţieganu
Victor Babeş
Gheorghe Marinescu
Ştefan S. Nicolau
Daniel Danielopolu
Constantin I. Parhon




Secţia de ştiinţe economice, juridice si sociologie


Petre S. Aurelian
Virgil Madgearu
Victor Slăvescu
Nicolas Georgescu Roegen
Dimitrie Gusti
Henri H. Stahl
Simion Bărnuţiu
Nicolae Titulescu
Andrei Rădulescu

Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie


Mircea Florian
Vasile Conta
Ion Petrovici
C. Rădulescu Motru





Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual


George Enescu
Ion Andreescu
George Oprescu
Simion Florea Marian
Aristizza Romanescu
Ciprian Porumbescu
Duiliu Marcu

Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei


Tudor Tănăsescu
Gheorghe Cartianu
Mihai Drăgănescu
Grigore Moisil (în colaborare cu Secţia de Ştiinţe matematice)



Premiile Academiei Române