Dr. ing. cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu (13.03.2017)

Dr. ing. cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române a primit luni, 13 martie 2017, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Petru Maior" din Târgu-Mureş, în semn de recunoaștere a excelenței științifice și profesionale în domeniul ingineriei aerospațiale, a contribuțiilor aduse la dezvoltarea științei și tehnologiei românești și internaționale.

La festivitate au participat preşedintele Senatului, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, rectorul U.P.M., prof. univ. dr. Călin Enăchescu , membri ai Senatului şi membri ai comunităţii academice ai Universităţii "Petru Maior" din Târgu-Mureş.

Laudatio fost susţinut de conf. univ. dr. Mircea Dulău, decanul Facultăţii de Inginerie din cadrul Universităţii "Petru Maior" din Târgu-Mureş:

„Universitatea «Petru Maior» din Târgu-Mureş, instituţie de prestigiu a spaţiului cultural românesc, în virtutea drepturilor conferite de Carta universităţii, ca expresie a recunoaşterii excelenţei, acordă înalta distincţie de Doctor Honoris Causa personalităţilor remarcabile ale ştiinţei şi culturii naţionale şi universale. Astăzi avem şansa ca prestigioasa galerie a personalităţilor distinse de Universitatea «Petru Maior» cu titlul de Doctor Honoris Causa să se întregească cu un savant şi diplomat de excepţie, cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu.

Performanţele în domeniul ştiinţei şi cercetării spaţiului cosmic, calitatea de reprezentant al României în cele mai înalte forumuri ştiinţifice internaţionale şi recunoaşterea internaţională, profesor şi om al cetăţii sunt meritele de excepţie care-l recomandă pe dl dr. inginer Dumitru Dorin Prunariu pentru cea mai înaltă distincţie acordată de lumea academică universitară de la noi, aceea de Doctor Honoris Causa al Universităţii «Petru Maior» din Târgu-Mureş“

În răspunsul pentru Laudatio, dl. dr. ing. cosmonaut Dumitru Dorin PRUNARIU, a expus tema „Explorarea umană a spaţiului interplanetar - o aventură ştiinţifică necesară“.

„În demersul ei filosofic nu o dată omenirea s-a întrebat care este originea ei? Sămânţa vieţii s-a născut pe Pământ sau a venit din spaţiul galactic… Mai multe minţi luminate de-a lungul vremii au investigat cerul înstelat şi au conceput mijloace să ajungă în cosmos. Acesta reprezintă fără îndoială o nouă frontieră geografică şi tehnologică. Pomenind doar de cunoscutul Coligat de la Sibiu, în care în secolul 16 Conrad Haas descria construcţia rachetelor cu mai multe trepte şi cu aripioare delta de stabilizare, ajungem pe aceleaşi meleaguri în secolul 20 la Hermann Oberth. În 1922, la Cluj, acesta îşi susţinea teza de numire ca profesor de matematică şi fizică cu lucrarea Racheta spre spaţiile interplanetare, iar lucrarea sa Căile navigaţiei spaţiale publicată în 1929 este considerată şi azi Biblia astronauticii moderne…

Deci, următorul pas al oamenilor în spaţiu va fi pe planeta Marte.

Marte a fost întotdeauna o sursă de inspiraţie pentru exploratori şi oamenii de ştiinţă. Misiunile robotice au găsit dovezi de existenţă a apei pe această planetă, dar, existenţa vieţii dincolo de Pământ rămâne încă un mister. Misiunile ştiinţifice robotizate au arătat că Marte are caracteristici şi o istorie similară cu cea a Pământului, dar ştim în acelaşi timp că există diferenţe radicale pe care vom începe abia de acum să le înţelegem. Oamenii pot utiliza aceste cunoştinţe alături de căutarea de semne de viaţă şi analizarea evoluţiei geologice a lui Marte, pentru a dezvolta cercetări şi metode care ar putea fi aplicate aici, pe Pământ.

O misiune spre cea mai apropiată planetă vecină ar putea demonstra că oamenii pot trăi pentru perioade extinse, chiar permanent, dincolo de orbita joasă a Pământului. Tehnologiile şi sistemele spaţiale necesare pentru a transporta şi susţine exploratorii în drumul lor interplanetar stimulează inovarea şi încurajează moduri creative de a aborda provocările care apar. Aşa cum au demonstrat eforturile anterioare de explorare a spaţiului, ingeniozitatea şi tehnologiile rezultate din acestea vor conduce la beneficii şi aplicaţii pe termene lungi de timp.

Provocarea de a călători spre Marte şi a învăţa cum se poate trăi acolo încurajează naţiunile din întreaga lume să coopereze pentru a realiza o astfel de întreprindere ambiţioasă. Staţia Spaţială Internaţională a demonstrat că oportunităţile de colaborare pun în evidenţă interesele noastre comune şi oferă un sentiment de comunitate globală. Marte va trebui să o facă cu atât mai mult.

Drept concluzii privind explorarea umană a spaţiului interplanetar, raportate la utilităţi şi beneficii, putem afirma că:

– În procesul de instalare în spaţiu, vom învăţa, printre altele, să gestionăm şi să susţinem ecosisteme închise. Această cunoaştere ar putea transforma în cele din urmă Pământul şi a-l menţine ca pe un habitat natural pentru toate speciile, cu o economie sustenabilă la infinit, bazată pe reciclarea completă a deşeurilor şi pe resurse regenerabile de energie.

– Atunci când trimitem oameni în spaţiul cosmic, spectrul de probleme derivate din acest efort este foarte divers faţă de atunci când trimitem roboţi. Următoarea generaţie de exploratori ai spaţiului, atunci când oamenii vor relua explorarea Lunii, vor ajunge pe Marte şi asteroizi, chiar noua generaţie de turişti cosmici va avea nevoie de o abordare mai profundă şi mai cuprinzătoare şi de înţelegerea tuturor aspectelor legate de zborul cosmic, fie că acesta este realizat individual sau multinaţional, efectuat cu indivizi având diferite culturi şi chiar diferite credinţe. Această înţelegere implică pe lângă medicina spaţială şi însuşirea unor discipline diverse, precum psihologia şi sociologia, istoria, filosofia, antropologia, studii culturale, ştiinţe politice şi desigur juridice.

– Oamenii ajunşi în cosmos nu mai sunt numai cetăţeni ai unei anumite ţări, ci devin cetăţeni ai întregii planete Pământ, fiind preocupaţi de întreaga ei durabilitate globală. Explorarea spaţială pilotată constituie o sursă majoră de inovare, ducând indiscutabil la progres. De acesta pot beneficia societăţi întregi de pe glob, posibilităţile de aplicaţii în domenii conexe a tehnologiilor rezultate din cercetări pentru cosmos fiind nelimitate.

– În cele din urmă aşezările din afara Pământului vor oferi, de asemenea, un rezervor de civilizaţie şi viaţă terestră, inclusiv dezvoltarea de specii de soiuri şi plante alimentare vitale, pe care nici o catastrofă la scară planetară să nu le poată distruge, indiferent dacă acea catastrofă ar fi de origine naturală, ca de exemplu impactul cu asteroizi, erupţii vulcanice sau pandemiile, sau simple erori de calcul uman, cum ar fi războiul nuclear sau biologic, sau alte experimente globale periculoase.

Factorul uman este esenţial în această nouă eră de dezvoltare. Descoperirile, cultura, noi parteneriate şi cooperări cu drepturile aferente, sistemul de credinţă uman religios sau secular care reprezintă o dimensiune importantă a omenirii, idea migrării de pe Pământ, posibilitatea întâlnirii cu alte forme de viaţă în spaţiul cosmic cu dezvoltarea unei noi identităţi colective a umanităţii, toate acestea vor căpăta noi dimensiuni şi valenţe şi vor afecta major gândirea umană.

Ceea ce este inimaginabil astăzi poate deveni o necesitate în viitor.“