Academia Română
160 de ani de la fondare

1866-2026

Academia Română a luat naștere, la fel ca marile Academii europene, din necesități culturale și științifice. Decretul Locotenenței Domnești din aprilie 1866 a fost actul prin care s-a înființat Societatea Literară Română „cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”. Ulterior, prin înalt decret, aceasta a fost declarată institut național cu denumirea Academia Română. De atunci, cercetarea științifică se realizează pe domenii în cadrul Secțiilor, iar Academia Română este principala entitate dedicată cercetării fundamentale din România.

Celebrarea celor 160 de ani de la fondarea Academiei Române se face potrivit programului aniversar.

Pentru o responsabilă și corectă evaluare a cercetării științifice

Academia Română constată cu îngrijorare creșterea accentuată a numărului de articole științifice provenite din România, apărute în reviste cu practici editoriale care ridică semne de întrebare privind profesionalismul procesului de peer-review (evaluare făcută de către specialiști din domeniu). Avem în vedere reviste al căror model economic se bazează pe taxe plătite de către autori.

Evaluarea unui cercetător și a unui institut trebuie să se bazeze, în primul rând, pe calitatea publicațiilor/brevetelor/patentelor, pe ceea ce aduc cu adevărat nou și original. Dincolo de numărul citărilor, relevantă este și calitatea lor, care poate fi, la rândul ei, evaluată: cine, cum și în ce jurnal citează o anumită lucrare.

INTERVIU

Dr. Ștefana Petrescu, directoarea Institutului de Biochimie al Academiei Române

Cercetarea fundamentală, izvor de aplicații în medicină

„Viziunea Institutului de Biochimie poate fi rezumată simplu: ne dorim să transformăm cunoștințele dobândite prin cercetarea fundamentală în aplicații cu impact direct în medicină. După ce înțelegem mecanismele biologice la nivel celular și molecular, următorul pas este să valorificăm aceste rezultate în dezvoltarea unor soluții pentru diagnosticarea și tratamentul cancerului și al altor boli.”

TUR VIRTUAL

Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici”

În iunie 1945 Academia Română primea în dar de la inginerul Dumitru Furnică-Minovici casa pe care acesta și-o ridicase cu trei ani în urmă cu intenția declarată de a adăposti bogata sa colecție de mobilier și artă decorativă europeană. Construită în stil Tudor, după schițele proprietarului și ale arhitectului Enzo Canella, clădirea era una dintre cele mai spectaculoase reședințe ridicate în partea de nord a Capitalei.

Astăzi, Muzeul de Artă Veche Apuseană „Ing. Dumitru Furnică-Minovici” reprezintă una dintre cele mai valoroase colecții ale Academiei Române, un important reper patrimonial, constituit din opere de artă aparţinând şcolilor flamandă, germană, austriacă, franceză şi italiană din secolele XV-XIX: arme medievale şi moderne, vitralii, tapiserii, mobilier, tablouri şi o întreagă bibliotecă de cărţi vechi şi rare.

Puteți descoperi aceste patrimoniu artistic, alături de povestea casei, în turul virtual oferit de Academia Română.

Congresul mondial de Istoria religiilor la București, 20-25 septembrie 2026

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Societatea română pentru Istoria Religiilor organizează la București, în perioada 20-25 septembrie 2026, Congresul mondial al disciplinei.

Congresul va reuni sute de savanți de pe toate continentele, care vor prezenta cercetări actuale desfășurate în toate centrele semnificative ale discipline la nivel global: universități, institute și programe de cercetare.

Bucureștiul devine, astfel, al patrulea oraș din lume care organizează de două ori acest congres mondial, reușind această performanță într-un interval de doar 20 de ani.