INFLUENȚA
ASUPRA MEDIULUI
Din
datele furnizate de Roșia Montană Gold
Corporation rezultă că se urmărește o exploatare de mare extindere la
suprafață
(„în
mediu deschis”).Aceasta implică decopertarea totală a zonei
respective, strămutarea a aproximativ 2000 de persoane, respectiv a 800 de
locuințe (740 case individuale și 138 apartamente), a 8 biserici, 9
cimitire, școli, etc și distrugerea unor importante vestigii istorice, deci
aproape 3000 ha condamnate la deșertificare sau transformate în iazuri cu înaltă
încărcătură toxică.
În
acest scop, societatea a solicitat concesiunea a 2120 ha în vatra localității
Roșia Montană și 800 ha în comuna Bucium.
Decopertarea
va produce, după unele estimări, 200 milioane tone de steril care trebuie
depozitat și ,,fixat”, a 226 tone de steril rezultat din prelucrarea
tehnologică și nevoia creării unor iazuri de mare suprafață, pentru decantarea
celor 180000 tone de ape de la instalația de flotație a minereului, bogate
în cianuri, care trebuie stocate pentru decantare și neutralizare.
Ținând
seama de amploarea activităților ce se vor desfășura sunt ușor de prevăzut
consecințe grave asupra mediului înconjurător, între care menționăm:
1. |
Pădurile,
pe o suprafață extinsă vor fi înlăturate, prin tăieri rase, ceea
ce va imprima zonei un pronunțat caracter de deșertificare. Vor fi
influențate profund ciclurile biogeochimice locale, ceea ce va marca
începutul unor modificări ale regimului precipitațiilor, regimului
termic, circuitului maselor de aer, precum și apariția și
intensificarea proceselor de eroziune a solurilor,dereglarea regimului
hidrologic al apelor curgătoare ducând la creșterea frecvenței și
amploarei inundațiilor, a alunecărilor de terenuri, cu urmări
profund negative asupra valorii peisagere, turistice a zonei și
implicit asupra economiei populației la sate (pășunatul, lemne
pentru prelucrare, pentru foc, construcții, etc.). Vor dispărea cele
mai multe specii de plante și animale din această zonă, unele rare,
vulnerabile sau periclitate. În aceste condiții, zona va deveni
sterilă. |
|
|
2. |
În
condițiile de relief accidentat, depozitarea cantităților
impresionante de rocă dislocată crează pericolul alunecării
acestor halde - adevărate avalanșe de steril - care distrug totul în
calea lor (păduri, construcții), după cum a arătat experiența din
Munții Călimani referitoare la exploatarea la suprafață a
sulfului. Chiar construirea de diguri pentru consolidarea haldelor nu
este totdeauna eficientă, după cum s-a constatat în Munții Retezat
când în urma unor ploi
mai puternice digul de protecție din zona Zlătuia (bazinul
hidrografic al Râului Mare) s-a rupt. Pe lângă aceasta, apele de
precipitații antrenează o cantitate considerabilă de materiale din
halde, poluează apele curgătoare și totodată schimbă chimismul
apelor – omorând majoritatea viețuitorelor. |
|
|
|
|
3. |
Va
exista un permanent pericol al poluării apelor din râuri și a celor
freatice cu cianuri provenite fie din infiltrații în sol (dacă
iazurile cu ape ce conțin cianuri nu au fundul și malurile
impermeabile), infiltrații care contaminează apa potabilă (de
exemplu, apa radioactivă provenită din uzina de uraniu de lângă
Feldioara – a ajuns în fântânile din satul Rotbav din lunca
Oltului), fie prin fisurare sau ruperea digurilor. |
|
Tehnologia
de solubilizare a aurului cu cianuri, proces lent care durează de la
câteva zile la câteva luni, necesită stocarea apelor în iazuri de
decantare de foarte mare capacitate. Acestea ocupă suprafețe de sute
de hectare în zone dens populate știut fiind că zona de risc
conform normelor Uniunii Europene este de 100 Km. Astfel, se creează
riscuri de contaminare persistentă a solului, apelor și
aerului. |
|
Emisiunile
de cianuri în aer pe plan mondial, în cursul anului 1992, corespunzătoare
unei producții de aur de 2200 tone, sunt estimate la 20000 tone, soluții
în suspensie, foarte stabile la degradare (timpul de înjumătățire
este de 267 zile- după Korte și Coultson -1999). |
|
Deși
doza de cianuri letală pentru om este de 1-3 mg / Kg corp, dozele
foarte mici, repetate produc modificări patologice cu grade diferite
de gravitate, mergând până la tulburări respiratorii,
cardio-vasculare, tiroidiene sau ale sistemului nervos. În Nevada, în
perioada 1986-1990 cianurile au produs moartea a peste 10000 de
animale (Albert Worta și colab.1992). |
|
Ele
se acumulează în plante, organisme acvatice și mamifere, intră în
rețeaua trofică a ecosistemului, împreună cu alți poluanți
(plumb, mercur, cadmiu ș.a.), prezenți în minereu. |
|
Un
studiu amplu, recent (1999),consacrat impactului ecologic al substanțelor
chimice, în particular al mineritului aurului cu cianuri, semnalează
mai multe cazuri recente de contaminare a unor râuri, lacuri sau mări
cu cianuri: Colorado (1990) și Carolina de sud (1992) în SUA, Papua
Noua Guinee (1992), Guyana (1995), Ghana (1999). În țara noastră,
un proces similar s-a produs la Baia Mare (unde iazul avea o suprafață
incomparabil mai mică, cca.6-8 ha) care prin intensitatea și aria de
manifestare a efectelor negative ne-a atras critici severe ale Comunității
Europene și solicitări de despăgubiri din partea țărilor vecine
(105 milioane $ din partea Ungariei ). |
|
De
altfel, chiar studiul intitulat “Evaluarea stării actuale a
sistemelor ecologice” prezentat de Compania Roșia
Montană Gold Corporation recent (21 ianuarie 2003) la Alba Iulia
în sprijinul promovării proiectului precizează la pagina 2: “Exploatarea
minieră la suprafață ce
s-a desfășurat în ultimele decade a determinat perturbări drastice
ale complexelor de ecosisteme”. |
|
|
4. |
Infuențele
directe negative asupra cadrului natural și asupra vieții, menționate
mai sus, vor fi agravate de influențe indirecte, respectiv cu acele
influențe negative care se manifestă într-un lung șir de conexiuni
ale structurilor biologice și proceselor circulației materiei și
fluxului energiei. Alterarea climei locale, cu creșteri ale
temperaturii, scăderea precipitațiilor, intensificarea mișcărilor
de aer, apariția și consolidarea unor zone cu procese și fenomene
cu efecte intens degradative, ocuparea unor suprafețe mari cu halde
de steril, afectarea unor populații largi umane prin alterarea
chimismului mediilor de viață terestru, acvatic și chiar atmosferic
și apariția unor boli, în special la copii, reprezintă câteva din
categoria acestor influențe. |
|
Exploatarea
care implică decopertarea unei mari suprafețe, prin explozii
provocate cu un amestec de nitrat de amoniu și motorină va avea
consecințe negative nu numai asupra stabilității versanților și a
holdelor de steril ci și asupra locuințelor păstrate în acea parte
a localității neafectată de această activitate. Sub acest aspect,
mai trebuie avut în vedere posibilitatea producerii unor seisme
locale, eventualitate puțin probabilă dar nu în totalitate exclusă. |
|
|
5. |
Munții
Apuseni, vor suferi, o dată în plus, influențe puternic
distructive. Proiectarea și instalarea unui obiectiv economic de o
asemenea amploare într-o zonă intens populată, reprezintă o
abdicare și nesocotire a celor mai elementare criterii de protecție
și conservare a naturii.Tehnologiile preconizate de Societatea
Comercială “Roșia Montană Gold Corporation”, care au la bază utilizarea
cianurilor pentru solubilizarea minereului și extragerea aurului, nu
se aplică nicăieri în lume în zonele cu o densitate apreciabilă a
populației umane. |
|
La
sfârșitul exploatării, zona Roșia Montană va include câteva
cratere imense cu o adâncime de 400 m, care vor persista ca atare, în
vecinătatea imediată a restului localității neafectată de această
activitate. |
|
|
6. |
Degradarea
cadrului natural și toate consecințele negative menționate, în
cazul demarării proiectului de la Roșia Montană, sunt confirmate și
de alte situații asemănătoare din Europa. Astfel, Societatea
“Australian Company Normandy” a deschis o exploatare a zăcământului
aurifer de la Bergama (Pergamon), utilizând aceeași tehnologie prin
solubilizarea cu cianuri a zăcământului aurifer. Există astăzi un
curent puternic european împotriva acestui tip de exploatări, având
în vedere date precise privind depunerile de substanțe toxice pe sol
și infiltrarea apei, precum și emanațiile de vapori toxici rezultați
în procesul tehnologic, cu efecte distrugătoare asupra vegetației,
faunei și populațiilor umane. |
|
În
acest sens, menționăm “Declarația de la Bergama
(Pergamon)” (1997), care precizează:
“…pe baza unor probe evidente, incluzând tehnologiile
implicate și a cunoașterii mediului natural și a celui cultivat,
extragerea aurului planificată în regiunea Bergama (Pergamon) este
inacceptabilă” și care a blocat acțiunea, în urma unei
hotărâri guvernamentale. Anterior acestei manifestări, la data de
17 noiembrie 1994, la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat o
poziție asemănătoare, împotriva exploatării zăcămintelor
auro-argentifere bazată pe solubilizarea cu cianuri. |
|