Fenomen procesual, ireversibil și irepetabil, având caracteristici determinate de tipul de creație si transmisie dominant oral, folclorul necesită, pentru a fi studiat, o consemnare cu ajutorul mijloacelor de imprimare. Sunt folosite tehnici manuscrise, dar mai ales imprimarea cu ajutorul aparatelor de înregistrare și redare a sunetului și imaginii pe diferite tipuri de suporți. Prima sarcină a cercetării în domeniile etnologice este alcătuirea documentelor după metode și metodologii științifice. Acestea constituie arhive multimedia neconvenționale de folclor și etnografie. Academia Română deține cel mai mare patrimoniu de cultură „imaterială” din România, tezaurizat în arhivele de folclor. Acestea sunt instituții chemate să conserve faptele de cultură folclorică originale, în forma lor specifică și constituie unul dintre cele mai eficiente și obiective instrumente sociale pentru păstrarea memoriei colective. În cadrul arhivelor se alcătuiesc colecțiile, se fac selecții valorice; arhivele participă la instituționalizarea conștiinței culturale într-un proces activ, urmărind progresul societății așa cum se reflectă el în acest tip de cultură; ele trebuie sa înmagazineze la vreme tot ceea ce societatea a produs în domeniul folclorului și trebuie păstrat. Arhiva de folclor trebuie să reproducă fenomenul real din perspectivă istorică (diacronic și sincronic), geografică, la nivelul structurilor și formelor, stilului etc.

Cilindri de fonograf

Benzi magnetofon

Biblioteca, una dintre cele mai bogate cu profil etnologic din București, dispune de un fond de carte cu peste 50.000 de volume, cărți și periodice. Între seriile aproape integrale se află:

• Folklore Fellows Communication, Finlanda (nr. 1/1910 - nr. 298/ 2009);

• Rheinisch-westfälische Zeitschrift für Volkskunde, Germania (1954-2010);

• Schweizrisches Archiv für Volkskunde, Elvetia (1955-2010);

• Österreichische Zeitschrift für Volkskunde, Austria (1956-2010);

• Mousaion. South African Journal of Insformation Studies, Africa de Sud (1957-2010);

• Literatura Ludowa, Polonia (1957-2010);

• Fabule. Zeitschrift für Erzählforschung/Journal of Folktale Studies, Germania (1958-2010);

• Narodna Umjetnost, Croația (1962-2010);

• Etnografia Polska, Polonia, (1964-2009);

• Yearbook for Traditional Music (International Council for Traditional Music), (1969-2010);

• Bulgarski Folklor, Bulgaria (1975-2009);

• Bulletin of the National Museum of Ethnology, Japonia (1977-2010);

• Anthropology Today, Anglia (1989-2010) etc.

Biblioteca mai conține periodicele importante și volume (folclor, etnografie, etnologie) apărute în România începând din sec. al XIX-lea până astăzi.

Fonduri deosebite sunt: cel cu peste 1800 de volume, donat de Constantin Brăiloiu, cel care provine de la Arhiva de Folklore, 7000 de volume, care, în 1949, a constituit baza bibliotecii Institutului de Folclor, precum și serile integrale: Din viata poporului român, publicata sub auspiciile Academiei Române începând cu anul 1908, Colecția Națională de Folclor, Atlasul Etnografic Român, Documente etnografice românești etc.

Biblioteca este consultată de cercetători din diferite domenii umaniste, profesori, studenți, oameni de cultură interesați de cunoașterea fenomenului de cultură orală, artiști, jurnaliști etc.