Deschizând lucrările simpozionului, acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, a făcut o prezentare sintetică a activităţii acad. Mihai Drăgănescu, accentuând contribuţia sa esenţială la procesul de reorganizare al Academiei Române, în calitate de primul preşedinte al acestei instituţii fundamentale după 1990. Au fost amintite, în acest context, înfiinţarea Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, organizarea celor 14 secţii ale Academiei Române, primirea de noi membrii ai Academiei Române. Prin tot ceea ce a întreprins, ca preşedinte, acad. Mihai Drăgănescu a avut un aport important la schimbarea percepţiei asupra Academiei, la „definirea rolurilor Academiei Române în societatea românească de astăzi, ca societate savantă, ca centru fundamental de cercetare, ca sfătuitor al instituţiilor puterii, ca factor de echilibru într-o societate tulbure, în prefacere”. Originalitatea demersului său intelectual constă în faptul că a căutat să împace ştiinţa cu filosofia. 

Acad. Mihai Drăgănescu a scris, alături de lucrările de specialitate, o serie de cărţi dintre care amintim: „Profunzimile lumii materiale”, „Ştiinţă şi civilizaţie”, „Ortofizica”, „Spiritualitate, informaţie, materie”, „Inelul lumii materiale”, „Cariatidele gândului”. Prin toate acestea, acad. Mihai Drăgănescu este, cum l-a caracterizat acad. Gh. Tecuci, „cea mai strălucită personalitate enciclopedică contemporană a României”.

În alocuţiunea sa,  Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a subliniat faptul că, prin întreaga sa activitate, acad. Mihai Drăgănescu, „a marcat istoria ştiinţei calculatoarelor în România...că informatica românească îi datorează enorm”. De-a lungul anilor, „sub îndrumarea şi coordonarea sa, s-au înfiinţat primele institute de cercetare-dezvoltare din domeniul tehnicii de calcul şi informaticii, primele centre teritoriale de calcul electronic şi licee de informatică şi, foarte recent, Institutul de Cercetare pentru Inteligenţa Artificială”.  Ca director general al Institutului Central de Conducere şi Informatică, „a creat o şcoală, a convins zeci de tineri de valoare să pornească pe drumul dificil şi incitant al cercetării, a deschis direcţii de investigaţie care au permis specialiştilor Institutului să intre, de îndată ce acest lucru a fost posibil, într-un contact firesc cu priorităţile şi rezultatele cercetării internaţionale”. Asta se întâmpla în anii de restricţie dinaintea anului 1989, când „s-au pus bazele solide ale centrului de excelenţă unanim recunoscut care este în prezent ICI”. La aceste calităţi se adaugă şi cele umane cum sunt onestitatea, capacitatea de a lupta permanent pentru adevărul ştiinţei, dar şi pentru onestitate, corectitudine şi verticalitate în viaţa socială şi politică. Om de ştiinţă, în sensul cel mai deplin al cuvântului, acad. Mihai Drăgănescu „are contribuţii remarcabile la fundamentarea aspectelor teoretice ale societăţii informaţionale - societate a cunoaşterii, recunoscute deopotrivă pe plan naţional şi internaţional şi generează obiective spre care strategiile politice în domeniu trebuie să se orienteze”.

În mesajul său, Adrian Năstase, primul ministru al României, după ce apreciază că toate domeniile abordate de acad. Mihai Drăgănescu stau sub semnul Inovaţiei, se subliniază că: „Vreme de aproape jumătate de secol a inovat teoria şi cercetarea ştiinţifică. A fost un pionier al electronicii româneşti, al informaticii şi filosofiei ştiinţei şi este în prezent un promotor, la nivel internaţional, al sintezei ştiinţifico-filosofice capabile să cuprindă într-o interpretare unitară lumea fizică, lumea vie, gândirea umană şi lumea socială, de la economie la cultură”. Gândul novator a fost urmat de fapte - 39 de centre şi oficii teritoriale de calcul, 6 institute şi centre de cercetare în domeniul electronicii, trei licee de informatică, o întreprindere de întreţinere şi reparare a utilajelor de calcul, o secţie a Academiei Române, Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, comisia de Informatică şi Forumul pentru Societatea Informaţională al Academiei Române.

În continuare, Doina Banciu, director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică a înmânat acad. Mihai Drăgănescu Diploma Honoris Causa a Institutului pentru „contribuţia fundamentală la dezvoltarea informaticii româneşti şi la promovarea societăţii informaţionale bazate pe cunoaştere, pentru rolul decisiv în înfiinţarea şi creşterea prestigiului Institutului, în orientarea şi coordonarea cercetării în domeniul ştiinţei şi tehnologiei informaţiei”.

Mărturisind că „acad. Mihai Drăgănescu este părintele spiritual şi modelul meu de viaţă”, acad. Gheorghe Tecuci a prezentat comunicarea „O viaţă dedicată ştiinţei, filosofiei şi societăţii româneşti”, urmărind domeniile în care distinsul om de ştiinţă a adus contribuţii esenţiale. Ceea ce dă unitate acestor domenii este concepţia sa generală asupra informaţiei care cuprinde: filosofia, ştiinţa, tehnologia, industria şi economia informaţiei,  relaţia cultură-informaţie, societatea informaţională şi crearea de informaţie. Şi aceasta, fiindcă în concepţia sa, informaţia  „are o multitudine de ipostaze, ea ajunge să fie gândire, conştiinţă, spirit, computaţie, poezie, idee, sens şi fiecare din aceste ipostaze poate fi un punct de sprijin în înţelegerea materiei şi lumii”.

Prezentând pe larg activitatea academică a acad. Mihai Drăgănescu, acad. Florin Filip, vicepreşedinte al Academiei Române,  a subliniat atributele care caracterizează, în concepţia sa, această instituţie - menire, compoziţie, mod de lucru şi relaţii cu alte componente ale societăţii româneşti - pentru a continua cu rezultatele obţinute ca preşedinte al Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, încheind cu aprecieri ale diferitor personalităţi ale vieţii academice şi politice. Toate ilustrează un crez de viaţă formulat, la vremea sa  de Andrei Rădulescu, citat ades şi urmat de acad. Mihai Drăgănescu: „Fiecare dintre noi pune mai presus de orice preocupări Academia. Oricine a fost împodobit cu demnitatea de membru al Academiei are şi spiritul de sacrificiu pentru această instituţie.”

Prof. George Metakides, de la Universitatea din Patras a făcut câteva reflecţii asupra societăţii informaţionale în concepţia acad. Mihai Drăgănescu, reliefând evoluţia acesteia spre societatea cunoaşterii şi apoi spre ceea ce numeşte societatea conştiinţei, într-o adevărată înţelepciune a cunoaşterii, care se bucură de audienţă favorabilă printre oamenii de ştiinţă şi gânditorii din România şi din întreaga lume.

În comunicările care au urmat au fost detaliate şi aprofundate toate aceste aspecte, împreună oferind imaginea unei vieţi dedicată ştiinţei şi filosofiei, omului ca personalitate şi societăţii demne pe care o poate construi prin inteligenţa sa creatoare şi înţelepciunea asumării responsabilităţii propriei meniri existenţiale. Cu vocaţia deschizătorului de noi drumuri în ştiinţă, tehnologie şi filosofie, acad. Mihai Drăgănescu reuşeşte să facă, din iniţiativă şi creaţie, factori de echilibru dinamic într-o lume a schimbărilor,  nu odată derutante.

În cuvântul de încheiere, acad. Mihai Drăgănescu, după ce a rememorat etapele vieţii sale trăită într-un timp atât de plin de convulsii, menţionând cu recunoştinţă personalităţile care l-au îndrumat, pe cei care i-au fost alături la bine şi la greu, a mărturisit că „viaţa mea a fost, în primul rând, o viaţă de idei, concepte, teorii şi acţiune în lumina acestora”. Dincolo de toate realizările de până acum, în care a căutat să-şi menţină „spiritualitatea filosofică” şi să acţioneze „în conformitate cu ideile, conceptele şi teoriile” pe care le-a creat rămân proiectele de viitor privind  „o posibilă societate a conştiinţei şi la o posibilă ştiinţă integativă structural-fenomenologică”. Îi dorim să şi le vadă împlinite.