Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

 

COMUNICAT

Punctul de vedere al Academiei Române privind Proiectul de dezvoltare miniera Rosia Montana a fost expus si argumentat în cadrul unei sesiuni stiintifice, desfasurata în ziua de 4 martie 2003, în aula Academiei Române.

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, în cuvântul de deschidere, a afirmat ca Proiectul de dezvoltare miniera Rosia Montana a fost studiat de membrii Academiei Române din sectiile de Stiinte Istorice si Arheologie, de Stiinte Biologice, Stiinte Geonomice si Stiinte Chimice si au încercat sa determine consecintele imediate si în timp ale acestui proiect si am constatat  ca aceste concluzii nu sunt deloc încurajatoare, putem spune chiar ca sunt catastrofale pentru mediul Muntilor Apuseni. Academia Româna poate aduce un punct de vedere mai obiectiv si, din acest motiv, mai convingator. Academia Româna încerca sa intervina pentru a semnala probleme de interes general. În principiu, Academia Româna nu se opune unui proiect de acest gen, rolul nostru este sa vedem daca aceste initiative nu pagubesc spatiul nostru…Îmi dau seama de gravitatea consecintelor acestui proiect si Rosia Montana are pentru noi o importanta istorica si una sentimentala, Apusenii reprezentând locul nostru de rezistenta al românitatii. În consecinta, scopul nostru este de a alerta Guvernul, Parlamentul si toate institutiile implicate, care sunt chemate nu numai starea  oamenilor care traiesc între granitele noastre ci starea naturii pe care noi o pastorim.

Acad. Gheorghe Zarnea, presedintele Sectiei de Stiinte Biologice, a expus punctul de  vedere al sectiei de specialitate, elaborat cu acad. Nicolae Botnariuc, amintind ca face parte din “patrulaterul aurifer”, ca Rosia Montana este cea mai veche localitate aurifera atestata documentar din România si de amploarea proiectului Gold Corporation a enumerat consecintele grave asupra mediului: taierea unei suprafete întinse de paduri, care va influenta ciclurile biologice cu disparitia unor specii de plante si animale, unele rare, zona devenind sterila; depozitarea cantitatilor mari de roca dislocata creeaza pericolul unor alunecari, poluarea apelor curgatoare si schimbarea chimismului apelor, cu moartea a numeroase vietuitoare; va exista un permanent pericol de poluare a râurilor din aceasta zona cu cianuri provenite din infiltratii; influente nocive asupra cadrului natural si a vietii cu alterarea climei locale. De altfel, sunt lucruri cunoscute pe plan mondial si azi exista un curent puternic european împotriva acestui tip de exploatari, având în vedere date precise privind depunerile de substante toxice pe sol si infiltrarea apei, precum si emanatiile de vapori toxici rezultati din procesul tehnologic, cu efecte distrugatoare asupra vegetatiei, faunei si populatiei umane. Au fost mentionate pozitia Parlamentului European din 1994 împotriva exploatarii zacamintelor auro-argintifere bazata pe solubilizarea cu cianuri si Declaratia de la Brgama-1977, care a si blocat o actiune asemanatoare.

Acad. Dan Berindei, presedintele Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie, a înfatisat, pe larg, importanta istorica a acestor locuri, amenintarea lor atragând atentia unor prestigioase institutii de specialitate cum sunt Academie des Inscriptions et Belles Lettres a Institutului Frantei si Consiliul International pentru Monumente si Situri. Proiectul Rosia Montana reprezinta o amenintare a memoriei nationale, ca si, cel putin în parte, a unui tezaur de vestigii apartinând umanitatii. Nadajduim ca el nu va fi concretizat si ca zona Muntilor Apuseni va fi aparata de o iremediabila distrugere.

Acad. Mircea Sandulescu, presedintele Sectiei de Stiinte Geonomice, a pornit de la presupunerea ca Rosia Montana Gold Corporation va finaliza exploatarea în 12-16 ani a subliniat: 1. Verificarea, printr-o expertiza autorizata si independenta, a volumului de rezerve apreciat la Rosia Montana de Gold Corporation, de o firma internationala solicitata de Guvernul român 2. Revizuirea si completarea exhaustiva a studiului de fezabilitate pe care, conform uzantelor, trebuie sa-l prezinte, evidentiind posibilitatea si modalitatea de realizare a exploatarii, fluxurile financiare, asigurarea spatiilor desfacerii produselor si finantarea reabilitarii ecologice a factorilor de mediu sub toate aspectele. Asa cum este acum, proiectul propus reprezinta un model aparte, putin cunoscut, pâna acum, în zonele miniere legate de procesele vulcanice miogene(12-15 milioane de ani).

În concluzie, tinând seama de consecintele distrugatoare pentru mediu si amenintatoare pentru colectivitatile umane, ca si aspectele arheologice si istorice, Academia Româna, care exprima pozitiile celor mai de seama oameni de stiinta si de cultura ai tarii, cere factorilor responsabili ai destinelor României sa împiedice realizarea acestui proiect.

Acad. Ionel Haiduc, presedintele  Filialei Cluj Academiei Române, a apreciat ca un asemenea studiu trebuie apreciat de la reportul dintre risc si beneficii. Din datele pe care le avem se pare ca beneficiile statului român nu sunt de dimensiunile care sa justifice asumarea riscurilor pe care le implica un asemenea proiect. Dincolo de aspectele stiintifice reliefate, mai sunt si cele economice, care ar trebui mai bine chibzuite, aspecte juridice legate de compatibilitatea Proiectului de la Rosia Montana cu legislatia internationala si, în primul rând, cu legislatia UE, aspecte tehnologice legate de folosirea cianurii, aspecte sociale legate de stramutarea populatiei din zona. Sub acest ultim aspect, experienta mondiala existenta nu este deloc încurajatoare. În consecinta, trebuie sa se ia o hotarâre în cunostinta de cauza si tot ce s-a facut pâna acum se pare ca a fost foarte pripit. Ca specialist  în chimie, acad. Ionel Haiduc a spus ca proiectul ar trebui amânat, acum facându-se cercetari promitatoare, care  în cam zece ani vor intra în stadiu de exploatare industriala. De aceea consider ca trebuie sa se caute alte solutii, concordante cu legislatia europeana.

Dr. Dan Munteanu, membru corespondent al Academiei Române, presedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, a prezentat punctul de vedere al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii în consonanta cu exigentele dezvoltarii durabile, care sa permita o exploatare rezonabila a resurselor naturale. Proiectul Rosia Montana este flagrant opus conceptului de dezvoltare durabila, unde, fara sa fie cunoscut, a fost practicat de-a lungul anilor. Conceptul de dezvoltarea durabila trebuie corelat cu cel al solutiilor alternative economice, tehnologice si sociale. În continuare au fost prezentate imagini edificatoare pentru ce este si ce ar putea fi în viitor la Rosia Montana, mai precis deteriorarea care se va produce va fi ireversibila.

Prof. Ion Piso, directorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca a început prin a face consideratii istorice privind exploatarea aurului în zona Alburnus Maior si stadiul actual cercetarilor, pentru a concluziona ca cercetarea un caracter nesistematic si fara orizont, limitându-se mai mult la câteva puncte simbolice. Din ampla prezentare a cercetarilor întreprinse în zona Alburnus Maior si descrierea actualului stadiu s-a desprins concluzia ca cercetarea a avut un caracter nesistematic si fara orizont, limitându-se la câteva puncte mai mult simbolice. Exemplificarile facute au fost convingatoare pentru bogatia de informatii si precizari pe care viitoare investigatii arheologice le-ar putea aduce în cunoasterea trecutului nostru istoric. De unde întrebarea fireasca: Cine a cedat monumente din patrimoniu national unei firme straine? Au fost proteste din partea unor personalitati stiintifice de prestigiu din tara si de peste hotare. Care sunt, în aceste conditii, beneficiile? Merita sa ne sacrificam monumentele? Si, cum s-a putut ajunge pâna aici? …Oamenii de cultura trebuie sa-si faca datoria de a veghea asupra valorilor care le-au fost încredintate si nu asupra intereselor altora…Sunt convins ca se va putea realiza un proiect european în cadrul caruia cercetarea arheologica sa se poata face dupa toate regulile artei si ca Rosia Montana va deveni un centru al turismului românesc si european. În acest fel vom intra în UE cu zestrea culturala intacta.

Prof. Alexandru Vulpe, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de arheologie al Academiei Române, a expus un punct de vedere echidistant, nuantat, privind evaluarea arheologica a sitului de la Rosia Montana pe trei aspecte principale: un obiectiv arheologic trebuie cercetat cu maximum de acribie si materialul sa fie prezentat corespunzator; prezervarea unei portiuni din sit, daca acest lucru e posibil pentru a permite cercetari ulterioare cu mijloace mai sofisticate; conservarea monumentului în scopuri muzeistice, turistice si de patrimoniu cultural în general…Evitând exagerarile care s-au facut, prof. Al. Vulpe a tinut sa sublinieze ca daca proiectul este esential pentru economia româneasca, este strategic si cu un profit considerabil, el nu poate fi obstructionat sub aspect arheologic oricât de regretabila ar fi sacrificarea sitului. Guvernul României este singurul în masura, pe temeiul rapoartelor economice, ecologice, sociologice, etnografice si   arheologice daca concesiunea trebuie sa continue sau sa fie anulata. Domnul Daniel Daianu, membru corespondent al Academiei Române se opune proiectului. Oricâte gauri negre ar astupa profitul de pe urma acestei concesiuni, economia trece si nu le va acoperi, dar distrugerea siturilor arheologice este ireparabila… Am fi bucurosi daca s-ar aduce argumente decisive pentru a bloca continuarea concesionarii exploatarii miniere din zona.

Au fost transmise mesajele Asociatiei studentesti Salvati Rosia Montana, în numele careia a vorbit Gabriela Badea, ale Asociatiei Aurarilor Alburnus Maior, prezentat domnul Eugen David presedintele Asociatiei. Prezent la lucrarile sesiunii, deputatul  Vasile Mois, membru al Comisiei juridice, si-a declarat adeziunea la punctul de  vedere al Academiei Române.

Acad. Eugen Simion a afirmat ca punctul de vedere al Academiei Române va fi înaintat Parlamentului României.

Au participat acad. Maya Simionescu, acad. Gheorghe Vladutescu, acad. Florin Filip, vicepresedinti ai Academiei Române, acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române, membri ai Academiei Române, cercetatori, specialisti, studenti, ziaristi cu speranta ca glasul celui mai înalt for al spiritualitatii românesti nu va fi asemeni  celui ce striga în pustie.