| Presedintii sectiei |
 |
| 1992
- 1994 |
acad.
Mihai DRAGANESCU, fondator si presedinte |
|
|
| 1994
-1998 |
acad.
Dan DASCALU |
|
|
| 1998 - |
acad.
Mihai DRAGANESCU |
|
| Membrii sectiei decedati |
|
Vlad Ionescu (m.c. la 23 februarie 1996 - m .28 mai 2000)
A contribuit la dezvoltarea scolii românesti
de teorie matematica a sistemelor automate, deschisa de V.M. Popov prin teoria hiperstabilitatii sistemelor .
Contributiile sale la Stiinta sistemelor sunt importante în domeniul Teoriei generale a sistemelor cu rezultate deosebite
privind sistemele optimale, al Teoriei sistemelor de reglare automata, al Teoriei structurale a sistemelor, al Teoriei
signaturii continuata cu Teoria robustetii care s-au bucurat prin originalitate si finete analitica de o atentie speciala în
literature de specialitate internationala
|
|
Andrei
Silard (m.c. la 23 martie 1993 - m. 30 iunie 1993)
A abordat cu succes probleme de baza,
fundamentale ale domeniului dispozitivelor electronice si a obtinut rezultate originale care îl ataseaza de scoala
româneasca din domeniu. A avut contributii eserntiale la proiectarea si realizarea a peste 20 de tipuri de dispozitive
electronice de putere si fotonice, care au înglobat concepte si procedee tehnologice originale. Pentru „contributii la
dezvoltarea dispozitivelor de putere si fotonice din siliciu” Institutul Inginerilor Electrotehnicieni si Electronisti din SUA
l-a ales în anul 1990 ca „Fellow IEEE”, fiind primul român din tara care a obtinut acest înalt
titlu
|
|
Anton Alexandru
Necsulea (m.o.23 martie 1993 - m. 13 octombrie 1993)
A fost cel mai de seama specialist român în electroacustica si a publicat lucrari importante în domeniul radiodifuziunii. A.A. Necsulea a fost proiectantul electroacusticii Salii Palatului, fiind astfel unul din principalii ei constructori. A publicat doua tratate importante de specialitate: Bazele acusticii cladirilor si Electroacustica în sonorizare, care au sintetizat cunoasterea sa în domeniu si experienta sa profesionala
|
| Membrii din trecut ai Academiei Române cu activitati din domeniile stiintei si tehnologiei informatiei |
|
Aurel Avramescu - m.c. la 2 iulie 1955, membru titular 21.03.1963
- optimizare functionala a sistemelor automate
|
|
Gh. Cartianu-Popescu - m.c.
21 martie 1963 - radiocomunicatii, prelucrari de semnale, circuite si sisteme
|
|
Dragomir Hurmuzescu - m.c. 21 mai 1916, repus în drepturi ca m.c. la 3 iulie
1990 - întemeietorul primei scoli de fizica experimentala din tara, a construit „coerorul Hurmuzescu”, a înfiintat primul post de radiodifuziune si a
facut primele transmisii prin telegrafie fara fir din tara
|
|
Matei G. Marinescu -
m.c. 1 noiembrie 1948 - tehnica curentilor slabi, electrocomunicatii, electroacustica,
automatica si sonicitate. A inventat un microfon multicelular brevetat in tara, în Germania, Anglia si SUA si a realizat
microdifuzoare care permit telefonia prin difuzor. In colaborare cu M.V. Popov a stabilit o noua metoda pentru
analiza fenomenelor parametrice din electrotehnica
|
|
Grigore Moisil
- membru titular 1 noiembrie 1948 - fondator al scolii de algebra logicii si teoria algebrica a
mecanismelor automate, precum si al studiilor de logica polivalenta si logica nuantata
|
|
Stefan Odobleja - membru post-mortem
13 noiembrie 1990. Prin lucrarea Psihologia consonantista, aparuta în anul 1938, a facut publica prima varianta a conceptiei cibernetice generalizate si a demonstrat caracterul
multi si interdisciplinar al acesteia
|
|
Corneliu Penescu - m.c.
21 martie 1963 - automatica si calculatoare
|
|
Tiberiu Popovici -
m.c. 2 noiembrie 1948 si membru titular 21.03.1963 - generalizarea teoriei interpolarii si
aplicarea acesteia în calculul numeric, fondatorul scolii de informatica de la Cluj
|
|
Tudor
Tanasescu - m.c. 23 martie 1952 - radiotelecomunicatii, tuburi si circuite electronice, fondatorul scolii
românesti de electronica
|
|
N. Vasilescu Karpen - m.c.
5 iunie 1919, membru titular 02.07.1923 - a determinat relatiile dintre energiile câmpurilor magnetice si electrice, tensiunea si repulsiunea liniilor de forta ale acestor câmpuri. In perioada
1909-1914. Vasilescu-Karpen s-a aflat in avangarda mondiala a cercetarilor privind transmisia la inalta frecventa,
multiplexata, a semnalelor prin cablu. A propus solutii toretice si tehnologice care au condus la utilizari practice ale
multiplexarii semnalelor prin cabluri, la inalta frecventa, solutii comparabile cu cele mai bune realizari din acea vreme
din lume. A realizat „pilele Karpen”, care functioneaza folosind exclusiv caldura mediului ambiant
|
|
Vasile-Mihai Popov - m.c.
21martie 1963, - s-a ocupat de calculatoare analitice si s-a dedicat studiului
stabilitatii sistemelor neliniare de reglare automata, publicînd în anul 1957 prima lucrare care marcheaza contributia sa
de pionierat în acest domeniu .
V.M. Popov a început investigarea stabilitatii sistemelor neliniare, într-o maniera alternativa, a problematicii stabilitatii
absolute, în fond o problema de stabilizare robusta a unei configuratii în reactie compusa dintr-un sistem liniar si o
clasa de functii sectoriale asociata incertitudinilor. Popov are prioritate în introducerea notiunilor si a dezvoltarilor
teoretice în domeniul definit de cuvinte cheie de tipul: Criteriul frecvential de stabilitate absoluta al lui Popov, Lema
Kalman-Popov-Yakubovici-Anderson, Criteriul de controlabilitate Popov- Belevitch-Hautus, Sisteme hiperstabile
(pasive) în sens Popov.
Ineditul operei lui Popov consta în utilizarea ecuatiilor integrale în locul metodei functiei Liapunov si rezultatul acestei
initiative a fost criteriul frecvential de stabilitate care în prezent îi poarta numele. Prin redemonstrarea lemei
Kalman-Popov-Yakubovici, în contextul general al teoriei pozitivitatii, s-a evidentiat echivalenta dintre metoda propusa
de Popov si aceea a functiei Liapunov de tip „forma patratica+ integrala”.
În anul 1966, Editura Academiei Române a publicat monografia lui V.M. Popov „Hiperstabilitatea Sistemelor
Automate” care s-a impus prin patru fapte teoretice remarcabile: teoria pozitivitatii, teoria hiperstabilitatii, înglobarea
problemelor de stabilitate absoluta în problematica hiperstabilitatii si enuntarea celor 16 conditii echivalente de
controlabilitate, dintre care cea de a 12-a exprima asa numitul criteriu de controlabilitate Popov-Belevitch-Hautus.
În prezent V.M. Popov locuieste în SUA
|
|
|
