|
|
ROMEO ILIE |
|
|
|
Orasul digital a devenit
realitate Ce înseamnă Sub denumirea de oraş digital se ascunde în fapt trecerea la relaţii electronice între cetăteni si instituţii. Informarea cetăţenilor se face pe cale electronică. Spre exemplu, un site Internet poate oferi toate informaţiile despre procedura existentă pentru a înfiinta o firmă. De pe acelaşi site aflaţi care sunt formalităţile ce trebuie îndepl inite pentru obţinerea permisului de conducere, a buletinului de identitate sau paşaportului, dar si cum trebuie să procedaţi pentru a vă schimba numele.O etapă superioară a dezvoltării oraşului digital este aceea în care relaţia capătă sens dublu. Mai întâi, pe cale electronica, cetăţeanul află care sunt taxele pe care trebuie să le plătească Fiscului. El poate apoi plăti aceste taxe tot pe cale electronică, prin intermediul unui computer, fără a mai pierde timpul inutil la diferite cozi. Se ajunge apoi î ntr-o altă etapă, în care fiecare cetăţean dispune de un dosar electronic ce strânge toate documenetele rezultate din relaţia cetăţean-institutii publice.Exemple Toate acestea nu reprezintă scenarii de film ştiinţifico-fantastic. Nu mai sunt nici măcar proiecte. In numeroase ţări europene oraşul digital a devenit realitate. Primele orase alese pentru astfel de proiecte au fost în general cele mici, în care comunitatea locală a putut colabora mai bine la dezvoltarea unui astfel de proiect. In Irlanda, în a nul 1997 s-a desfăşurat un concurs denumit "Orasul Erei Informatiei" la care au participat 46 de proiecte. Câstigătorul, oraşul Ennis, a primit un premiu de aproape 20 de milioane de dolari.Cu ajutorul acestor bani s-a reuşit atingerea unuia dintre cele mai mari pătrunderi ale Internetului în casele oamenilor, 82% dintre locuinţe fiind conectate la Internet. In Statele Unite procentul reprezintă 50%, iar media europeană este de 22%. Anvers, Bologna, Naefsted, Viena sunt alte oraşe din Europa în care proiecte asemanătoare sunt în diferite stadii de realizare. In România Deşi nu stăm bine nici la capitolul informatizare, există si la noi unele proiecte pentru oraşe digitale la Braşov, Sibiu, Timişoara, Alba lulia, Oradea si Slobozia. Orasul Dej este si el beneficiarul unui astfel de proiect. Pentru acesta a fost finalizat un studiu de fezabilitate, costul estimativ al proiectului fiind de 3,5 milioane de dolari. El cuprinde 25 de domenii, printre care cel bancar, sănătate, turism, cultură. După cum spunea dl Romeo Ilie, şef Laborator sisteme informatice pentru administraţia publică din cadrul ICI, durata estimată de realizare este de patru-cinci ani. Proiectul este însă mai larg. El are în vedere si pregătirea beneficiarilor, adică a cetaţenilor pentru a profita de dezvoltarea tehnicii. Spre exemplu, vor fi organizate cursuri gratuite, serale sau de week-end, în care doritorii se vor putea familiariza cu lumea computerului. Mai mult chiar, se are în vedere amplasarea a doua-trei „baterii de calculatoare" de câte zece piese pentru a facilita accesul la serviciile electronice ce vor fi create şi celor ce nu posedă un PC acasă. Beneficii Un calcul simplu arată dacă prin construirea oraşului digital timpul destinat relaţiilor cu institutiile publice se reduce la jumatate, într-un an se câştigă în medie aproximativ 150 de ore. Acestea ar putea fi alocate odihnei sau altor activităti, cu efecte pozitive asupra creşterii nivelului calităţii vieţii. Un alt avantaj este si transparenta care se creează, instituţiile publice fiind cu adevarat în slujba cetaţeanului. Accesul rapid la informatie îi face practic pe oameni mai puternici. Jurnalul national, joi 27 aprilie 2000 |
|||
