ROMEO ILIE

 
       
       

Azi, dosarul informatizarii

"Romania societatii informationale" - un ghid pentru saltul Romaniei in secolul XXI

In cadrul rubricii "Dosar Adevarul economic", consacram astazi un mare numar de pagini Informatizarii, Societatii Informationale, cum este de pe acum supranumit viitorul secol XXI.
Exista riscul ca noul veac, care bate deja la usa, sa gaseasca Romania insuficient pregatita la unul din capitolele vitale, respectiv informatizarea
Secolul Societatii Informationale cere multa luciditate din partea tuturor tarilor ce doresc realmente sa nu fie condamnate definitiv la subdezvoltare si marginalizare.
Or, luciditate inseamna sa elaborezi un program coerent, realist si bine etapizat de intrare in Societatea Informationala.
Din pacate, Romania nu dispune deocamdata de un program care sa intruneasca intr-adevar calitatile necesare, desi, practic,numaratoarea inversa a inceput de o buna bucata de vreme. Este deci imbucurator demersul eminentului informatician Romeo Ilie, inginer, cercetator stiintific principal si doctorand de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica - ICI Bucuresti, de a elabora programul "Romania Societatii Informationale", bazat pe o atenta analiza a posibilitatilor si perspectivelor informaticii romanesti,domenii in care lucreaza de 28 de ani.
Din cele ce urmeaza, cititorii se vor putea convinge ca, intr-adevar, acest program si constatarile autorului merita sa fie luate in seama de guvernantii Romaniei, pe care sa-i incite la actiuni hotarate in directia edificarii Societatii Informationale. In caz ca n-o vor face, orice ambitie de dezvoltare a tarii va deveni, in tot mai mare masura, o simpla himera.

Iata cateva teme pe care le abordeaza dosarul Informatizarii:

NOTA AUTORULUI LA VERSIUNEA PE WEB:
Textele afisate in albastru reprezinta modificari, completari sau reformulari efectuate de autor pentru versiunea de pe INTERNET, fara afectarea sensului informatiilor din forma tiparita.
Date referitoare la situatia construirii Societatii Informationale in lume au fost preluate din colectia pe anii 1996-1999 a publicatiei "Electronic Government International" (Marea Britanie) si de pe site-urile guvernamentale ale tarilor prezentate.
Date referitoare la situatia din Romania au fost preluate din colectia pe anul 1999 a publicatiei "ComputerWorld", precum si din monografia "ICI - 25 de ani de existenta" (1975).
Autorul doreste sa multumeasca anticipat tuturor celor care vor contribui prin comentariile, observatiile si recomandarile lor la definitivarea unei strategi nationale pentru Societatea Informationala, care sa slujeasca cel mai bine Romaniei si romanilor!

O optiune vitala - Societatea Informationala

Alternativa la aceasta optiune inseamna condamnare la izolare, subdezvoltare, saracie si, in timp, chiar la disparitia Romaniei ca stat.
Ne intrebam cu legitimitate daca Societatea Informationala este ceea ce ne dorim, daca este ceea ce avem nevoie acum, daca este ceea ce ne va face mai buni si mai fericiti. Daca suntem obligati sa o acceptam sau ne putem impotrivi ei! 
Daca avem libertatea de a alege sau posibilitatea de a opta!
Desigur ca avem libertatea de a alege! Este un drept al nostru fundamental! Si ni-l putem exercita!

Trebuie sa optam pentru Societate Informationala. Alternativa la aceasta optiune inseamna condamnare la izolare, subdezvoltare, saracie si, in timp, chiar la disparitia Romaniei ca stat.

inapoi


Polii Societatii Informationale

Referitor la dimensiunea geografica a Societatii Informationale, se observa existenta a trei centri principali in care trecerea la Era Informationala a fost constientizata pe deplin: SUA, Europa (si in special tarile din Uniunea Europeana) si Japonia. In aceste zone noile tehnologii informationale si de comunicatie au avut un impact deosebit, contribuind la modificarea fundamentala a organizarii si functionarii institutiilor statului, a activitatii economice, in general a modului de a munci, trai si comunica al cetatenilor.
Factorii de decizie guvernamentali au constientizat faptul ca tarile pe care le administreaza "experimenteaza "o schimbare totala si au actionat in sensul distribuirii cat mai echitabile a beneficiilor Societatii Informationale, pentru a evita formarea unor grupuri de "information have" si "information have-nots", care este cel mai mare pericol ce poate aparea in noul tip de societate: capitalizarea si polarizarea informatiei.
Oricine doreste construirea unei Romanii moderne, racordata si interconectata la reteaua universala de comunicare intre oameni, guverne si comunitati de afaceri, nu se poate declara decat partizanul Societatii Informationale.

inapoi

Batalii pe "Autostrada Informationala"
Doua sunt evenimentele de data recenta care au marcat si prefigurat aparitia Societatii Informationale.
Primul este datat 1992, cand vice-presedintele Statelor Unite ale Americii, Al Gore, a lansat conceptul de "Autostrada Informationala"("information highway"). Conceptul a avut un pronuntat caracter tehnic si tehnologic si s-a bazat in principal pe progresul tehnologic al Statelor Unite in domeniul industriei electronice si al comunicatiilor. A fost un moment in care Statele Unite dispuneau de resurse tehnice, tehnologice si financiare pentru crearea de echipamente si sisteme care sa ofere cai mai rapide si mai eficiente de transmitere a informatiilor.
Europa, amenintata de aceasta provocare americana, a reactionat prin realizarea, in 1994, a raportului intitulat "Europa si Societatea Informationala globala. Recomandari pentru Consiliul Europei". Cunoscut si sub numele de "Raportul Bangemann", raportul reunea concluziile si recomandarile unui grup de 20 de experti, coordonat de Martin Bangemann, fost ministru al Economiei al Germaniei, si a fost prezentat Reuniunii Consiliului Europei din 24-25 iunie 1994, care a avut loc la Corfu (Creta). Este momentul in care Consiliul Europei a decis constituirea Consiliului pentru Societatea Informationala, un organism specializat, dedicat in exclusivitate stabilirii cailor concrete de aplicare a recomandarilor din "Raportul Bangemann", iar pe 19 iulie 1994 a fost elaborat primul plan european de actiune pentru Societatea Informationala, intitulat "Drumul Europei catre Societatea Informationala".
S-a declansat astazi o adevarata "batalie" pe cele doua maluri ale Atlanticului. Competitia pentru Societatea Informationala a inceput!
Ea a luat prin surprindere multe din tarile Europei. Unele dispuneau de o infrastructura mai buna de comunicatii, altele dispuneau de o industrie electronica mai puternica, iar altele… nici nu se gandeau la asa ceva, fiind mult mai mult preocupate si angrenate in gasirea de solutii si rezolvarea unor probleme economice si sociale interne, cum ar fi scaderea economica, cresterea ratei somajului etc. Dar foarte curand aceste tari, membre ale Uniunii Europei, au descoperit ca noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor si planurile actualizate pentru construirea unei Societati Informationale Globale reprezentau un raspuns cu un mare potential de solutionare a problemelor cu care se confruntau.

Pe cantarul castigurilor si al pierderilor

Toate guvernele tarilor membre ale Uniunii Europei au evaluat rapid care sunt castigurile si care sunt pierderile pricinuite de construirea, amanarea construirii sau neconstruirea Societatii Informationale in planul creari de noi locuri de munca, al imbunatatirii calitatii serviciilor publice in conditiile unor costuri tot mai reduse, al reducerii poluarii, al descongestionarii traficului in marile orase si pe autostrazi, in cel al cresterii nivelului de educatie si de cunoastere, indeosebi al tinerilor, al dezvoltarii economice sustinute in ansamblu.
Drept urmare toate guvernele europene au declansat la nivel national un amplu proces de analiza a cailor si mijloacelor prin care pot demara procesul de construire a Societatii Informationale. In acest moment nu mai exista tara europeana care sa nu dispuna de o strategie proprie pentru Societatea Informationala, dar desigur exista mari diferente intre acestea datorita in special conditiilor tehnice, tehnologice si economice initiale de pornire ale fiecarei tari, precum si de potentialul lor uman, economic si financiar.

Un rol important in definirea obiectivelor si mijloacelor de realizare a Societatii Informationale l-au jucat si il mai joaca gradul diferit de intelegere a conceptului de Societate Informationala si a obiectivelor acesteia de catre politicieni si guvernanti si, nu in ultimul rand, vointa politica a acestora de a actiona in aceasta directie!

inapoi

Strategie de integrare "fara dureri" in U.E.?!

Uniunea Europeana (UE) si Comisia Comunitatilor Europene (CCE) au reprezentat si reprezinta inca un centru puternic de sprijinire financiara, logistica, organizatorica si administrativa pentru asigurarea unei strategii europene si a unor planuri de actiune coerente pentru Societatea Informationala.
Constiente de marele decalaj de potential economic si de dezvoltare care exista intre tarile Uniunii Europene si cele din fostul bloc comunist, UE si CCE au initiat o serie de actiuni de cooperare intre aceste state, a creat organisme specializate pentru analizarea si identificarea metodelor si formelor prin care fostele tari comuniste se pot integra in marea familie a tarilor europene, in ciuda unei continue recesiuni economice a acestora, pe fondul unei cresteri alarmante a ratei somajului si deteriorarii nivelului de trai al locuitorilor acestor tari.
Au fost initiate programe speciale de sprijinire a acestor tari atat pentru stoparea declinului economic, cat si pentru relansarea economica in coditiile unei tranzitii spre economia de piata. Marea majoritate a acestor tari foste comuniste au declansat un proces de tranzitie si spre Societatea Informationala in scopul crearii conditiilor unei integrari "fara dureri" in Uniunea Europeana.

inapoi

 

Pozitia tarii noastre in geografia europeana a informatizarii

  • Romania - in "lumea a …patra"?!


Se poate spune ca in toti acesti ani a existat un curent european favorabil pentru dezvoltare, pentru construirea Societatii Informationale.
Au actionat guvernele acestor tari cu aceeasi forta si decizie politica pentru a debloca mecanismele stagnarii sau recesiunii? O analiza succinta a rezultatelor la zi in acest domeniu ne va edifica asupra situatiei actuale din Europa, dar si din restul lumii, atat in ceea ce priveste stadiul constructiei Societatii Informationale in aceste tari, cat mai ales asupra evaluarii a cat de aproape sau cat de departe este Romania fata de obiectivele integrarii europene, cel putin din aceasta privinta.
O analiza facuta de renumitul profesor Negroponte de la MIT (SUA) la Conferinta Esprit privind Societatea Informationala de la Bruxelles (noiembrie 1997), plasa Europa inca mult in spatele SUA si facea o clara distinctie intre tarile din nordul Europei si cele din sudul ei. Se aprecia astfel de catre o personalitate marcanta a domeniului ca tari ca Finlanda, Danemarca, Suedia si Norvegia sunt cu cel putin un pas in fata celorlalte, acestea din urma fiind incluse intr-o asa numita "lume a treia" a erei informationale! Si trebuie sa ne gandim ca au fost luate in calcul numai tarile membre ale Uniunii Europene!

inapoi

 

Campionii mondiali in cursa edificarii Societatii Informationale

  • Politici guvernamentale


Incepand cu anul 1993, guvernele lumii s-au lansat intr-o puternica competitie mondiala destinata identificarii celor mai adecvate cai de construire a Societatii Informationale, fiecare tinand cont de nivelul curent de dezvoltare economica si sociala, precum si de obiectivele-tinta ale Societatii Informationale. Iata rezultatele la zi ale acestei competitii.

S.U.A. - Electronizarea activitatilor guvernamentale si "ghiseul unic".
Primii care au pornit in cursa au fost americanii. Vicepresedintele Al Gore si un grup de specialisti au produs in vara anului 1993 un numar de 1200 de actiuni de intreprins pentru o mai eficienta utilizare a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor, dar si pentru o crestere substantiala a calitatii serviciilor furnizate de guvern si institutiile sale, pe care Presedintele Clinton le-a aprobat si le-a ridicat la nivelul de politica de stat. S-a creat un parteneriat national pentru "redescoperirea actului de guvernare" (National Partnership for Reinventing Government). In 1995 s-a aprobat Legea privind reducerea activitatilor care se executa pe suport hartie (Paperwork Reduction Act), iar in 1996, Presedintele Clinton a semnat Legea cu privire la reforma manageriala prin utilizarea tehnologiei informatiei (Information Technology Management Reform Act) si Legea privind utilizarea tehnologiei informatiei (Information Technology Act). Rezultatul acestor reglementari a fost o mai buna organizare la nivelul guvernului federal pentru folosirea eficienta a tehnologiei informatiei, un set de masuri care au condus la "electronizarea" unor activitati guvernamentale, la reducerea consumului de hartie. In 1996 a fost demarat proiectul "Access America", proiect ce are in vedere electronizarea in cea mai mare masura a activitatilor interne si a serviciilor guvernamentale, largirea si diversificarea formelor de acces a tuturor cetatenilor la informatiile de interes public, realizarea practica a conceptului de "ghiseu unic".
A fost elaborat un plan de actiune cu peste 130 de puncte, cu termene care nu depaseau nici unul anul 2000. Acest proiect este in curs de derulare si isi produce efectele! In februarie 1999, Comitetul de consilieri ai Presedintelui SUA pentru tehnologia informatiei (President Information Technology Advisory Committee - PITAC) a inaintat spre aprobare un proiect de program de cercetare in domeniul TI intitulat "Information Technology Research: Investing in our Future", menit sa aprofundeze cercetarile si sa asigure o suprematie a SUA in secolul 21 in acest domeniu.

Marea Britanie - Receptivitate maxima la solicitarile cetatenilor. Pe 30 aprilie 1999, Primul Ministru al Marii Britanii, Tony Blair, a prezentat in Parlament o declaratie si un document prin care angajeza guvernul sau intr-o ampla actiune de receptivitate la solicitarile cetatenilor: 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana! Mai mult, se angajeaza ca pana in anul 2008, toate serviciile guvernamentale sa fie realizate pe cale electronica, in principal prin intermediul "ghiseelor unice". Numai in 1999, Guvernul Marii Britanii a alocat 3 miliarde de dolari pentru punerea in practica a acestor masuri!

Danemarca - Autoservire computerizata.

  • In 1996 Internetul s-a transformat, dintr-o tehnologie pentru initiati, intr-un concept familiar pentru marea majoritate a danezilor.
  • Internet-ul a devenit suportul pentru comertul cu informatii, pentru schimbul si regasirea de informatii, pentru scrierea si transmiterea de scrisori, pentru jocuri electronice, pentru discutii "electronice".
  • Peste 1 milion de danezi lucreaza deja, intr-un fel sau altul, pe Internet

Guvernul Danemarcei a stabilit un set de obiective de atins pentru a crea un "sector public deschis". Obiective sunt urmatoarele:

  • Trebuia ca ministerele si agentiile sa intocmeasca planuri individuale de actiune, pentru realizarea de sisteme cu "autoservire" electronica pana la sfarsitul anului 1997, sistemele urmand sa devina operationale pana in anul 2000.
  • Trebuia ca ministerele si agentiile sa aiba formularele utilizate de cetateni in tranzactiile cu ele sub forma electronica pe Internet pana la 1 ianuarie 1998.
  • Trebuia ca ministerele si agentiile sa aiba pagini de prezentare pe Internet pana la 1 ianuarie 1998, iar autoritatile locale erau invitate sa procedeze intr-un mod similar.
  • Toate autoritatile publice trebuie sa fie capabile sa primeasca E-mail-uri recunoscute legal de legislatia daneza privind semnatura digitala, pana la 1 ianuarie 2000.

Ministerul Cercetarii si Tehnologiei Informatiei a realizat un standard pentru furnizarea tuturor publicatiilor guvernului danez pe Internet. Prin reglementari guvernamentale, toate documentele trebuie facute disponibile electronic, simultan cu distibuirea formei lor tiparite.

inapoi

 

Primul cod al drepturilor cetatenesti in Societatea Informationala

Danemarca este prima tara din lume care a elaborat un set fundamental de drepturi pentru cetatenii sai care traiesc in Societatea Informationala. Iata cateva dintre aceste drepturi:

  • Tehnologia informatiei trebuie sa fie accesibila pentru toti. Fiecare cetatean trebuie sa aiba acces neingradit la calculatoarele conectate la Internet, de acasa sau din locuri publice. Fiecare cetatean trebuie sa aiba sansa de a-si insusi cunostintele de baza care ii sunt necesare pentru utilizarea acestei tehnologii. Insecuritatea, lipsa cunostintelor si constrangerile de ordin financiar nu trebuie sa constituie bariere in acest domeniu.
  • Pretul comunicatiilor electronice trebuie sa fie la un nivel care sa nu priveze unele grupuri sociale sau regiuni geografice de dreptul de acces la informatii si la Internet
  • Limba folosita in dialogul pe Internet cu cetatenii trebuie sa fie limba daneza
  • Protectia intimitatii si integritatii personale trebuie sa fie asigurata in Societatea Informationala, inclusiv pe Internet.

Finlanda - Mers accelerat spre Societatea Informationala. Guvernul finlandez a elaborat in 1994, in coordonarea ministerului sau de finante, Strategia nationala pentru Societatea Informationala, pe care Guvernul a aprobat-o in ianuarie 1995. De la acea data, Finlanda a cunoscut un mers accelerat catre Societatea Tehnologiilor Informatiei.
Centrul de Cercetari pentru Societatea Informationala (INSOC) a demarat mai multe proiecte, la cererea si cu finantarea Guvernului, pentru studierea impactului pe care noile tehnologii il au asupra institutiilor guvernamentale, asupra functionarilor publici, asupra cetatenilor si asupra dezvoltarii economice si sociale a tarii. Proiectele se intind pe perioada 1996-2001 si cu siguranta vor furniza Guvernului finlandez o imagine corecta a ceea ce inseamna efectele pozitive ale implementarii Societatii Informationale, dar si elementele care s-au manifestat negativ si care trebuie luate in considerare pentru ca efectul lor sa fie diminuat sau eliminat.
Irlanda - Pasii necesari pentru implementarea noilor tehnologii. Bertie Ahern, prim-ministru al Irlandei, a initiat o strategie pentru mai buna functionare a guvernului, prin elaborarea unei legi care sa reglementeze modul de conducere a serviciilor publice. In prima jumatate a anului 1998, toate organismele guvernamentale au elaborat declaratii cu privire la scopurile si obiectivele proprii, cadrul de desfasurare si pasii necesari pentru implementarea masurilor de crestere si diversificare a modului de utilizare a tehnologiei informatiei in activitatea fiecarui minister. Toate aceste declaratii au fost facute publice.
India: India are o noua Mantra - Tehnologia Informatiei. Guvernul Indiei a acordat o mare prioritate statutului tehnologiei informatiei in 1998, cand pe 22 mai, Primul Ministru Atal Behari Vapayee a constituit Grupul National de lucru pentru tehnologia informatiei si dezvoltarea industriei de software (National Task Force on Information Technology and Software Development), decizie apreciata ca "masura revolutionara a anului 1998 in tehnologia informatiei". Primul ministru a stabilit cinci prioritati pentru Grupul de lucru. Prima, ce trebuia realizata in 30 de zile, cerea identificarea dificultatilor si barierelor existente sau mai nou aparute in calea dezvoltarii industriei de tehnologie a informatiei si a masurilor de inlaturare a acestora. A doua a fost de a formula un proiect de Politica Nationala in domeniul informaticii, care sa permita Indiei sa devina o superputere mondiala in domeniul thehnologiei informatiei in urmatorul deceniu. A treia a fost cea de a crea un Grup virtual de "vizionari" constituit din personalitati proeminente pe plan international si mondial. Ultima prioritate, dar nu cea de pe urma, a fost cea de a proiecta si implementa un mecanism eficient de monitorizare si aplicare la scara nationala a recomanandarilor Grupului National. Acest Grup a elaborat deja doua rapoarte care contin 108 recomandari catre Primul Ministru, care au fost aprobate in totalitate in luna iulie 1998 si devenite legi. Primul raport, "Plan de actiune in domeniul tehnologiei informatiei", propune cum sa fie eliminate "locurile inguste" din activitatea industriei indiene de tehnologie a informatiei si cum sa fie mai eficient promovat si sustinut acest domeniu. Al doilea raport, elaborat de subgrupul pentru hardware a Grupului National, contine recomandari pentru dezvoltarea, producerea si exportul de echipamente. Grupul National de lucru este pe cale sa finalizeze ultimul sau raport, cel vizionar, privind strategiile pentru constituirea Indiei ca o superputere in domeniul tehnologiei informatiei in mileniul III.
In ceea ce priveste industria de tehnologie a informatiei, in anul financiar 1997-1998 aceasta a atins o cifra de afaceri de peste 5 miliarde de dolari, inregistrand o crestere cu 36,2% fata de exercitiul financiar anterior. Aceasta crestere spectaculoasa a fost obtinuta in conditiile unei rate de crestere a PIB cu numai 4,5% (fata de 7% cat fusese planificata). De retinut ca guvernul indian a fost motorul care a impulsionat dezvoltarea industriei autohtone de tehnologie a informatiei, investind pentru necesitatile proprii de informatizare o suma ce a reprezentat 37% din totalul cheltuielilor nationale cu tehnologia informatiei. Principalele sectoare care au adoptat masuri de informatizare au fost: asigurarile, sectorul bancar, sectorul energetic, institutiile financiare, apararea, sistemul de taxe publice, porturile, vamile, telecomunicatiile, educatia si simplii cetateni, fiind vandute un numar de 630000 de calculatoare personale, atingandu-se un parc national de 2,8 milioane de PC-uri (3 PC-uri la 1000 de locuitori). |n ceea ce priveste industria de software, aceasta a inregistrat o crestere medie anuala de 50%, crescand de doua ori mai repede decat cea din Statele Unite. In anul financiar 1998-1999, industria indiana de software a realizat un export de 2,65 miliarde dolari, ceea ce a reprezentat 4,5% din exportul total al Indiei. Se preconizeaza ca in anul 2002, acesta sa reprezinte 23% din totalul exporturilor. Grupul National constituit de Primul Ministru a stabilit deja ca obiectiv al anului 2008 cifra de 50 miliarde de dolari pentru exportul de software, in conditiile in care Bill Gates a inaugurat recent, la Hyderabad, un Centru de cercetare-dezvoltare al firmei Microsoft.
Thailanda - Standardul EDI. Planul thailandez de informatizare a guvernului a fost elaborat inca din anul 1992 si a cuprins 4 etape: 1 - dotarea cu echipamente de calcul a intregului aparat guvernamental si folosirea lor in activitati de rutina, ca redactarea si tiparirea de documente, efectuarea de calcule cu "foile de calcul" etc.; 2 - extinderea utilizarii TI pentru cresterea eficientei muncii; 3 - asigurarea conditiilor ca toate ministerele si agentiile guvernamentale sa schimbe informatii pe cale electronica folosind standardul EDI (Electronic Data Interchange); 4 - incepand din 1997, toate ministerele si agentiile guvernamentale sunt complet informatizate.
Singapore - Insula inteligenta. National Computer Board, impreuna cu 200 de specialisti din alte 11 sectoare vitale ale economiei singaporene, a elaborat planul IT2000, care are ca obiectiv transformarea statului Singapore intr-o "insula inteligenta", in care utilizarea tehnologiei informatiei va fi introdusa in fiecare domeniu al societatii: la locul de munca, acasa, in activitatile recreative. Singaporenii vor fi capabili sa acceseze un urias volum de informatii si servicii, care vor putea fi folosite pentru a creste eficienta afacerilor, pentru a usura munca fiecaruia dintre ei si pentru a ridica standardul de viata al acestora. Programul urmareste sa transforme Singapore, ca "insula inteligenta", intr-un centru global pentru stiinta si tehnologie, o tara cu un nivel ridicat de productivitate si un nod important al retelei mondiale de comert, comunicatii si schimb de informatii.
Singapore ONE" (One Net for Everyone) - o retea pentru fiecare, este in acest moment prima retea mondiala de banda larga "in viata" care ofera servicii interactive si multimedia la scara nationala. Faza de proiect pilot, cu durata de un an, a fost terminata, iar Primul Ministru al statului-insula Singapore a lansat in iunie 1998 versiunea sa comerciala. De la cei 32000 de utilizatori cati are in acest moment, reteaua se preconizeaza sa creasca la 100000 de utilizatori in anul urmator si la 400000 in anul 2001. Peste 150000 de utilizatori din Statele Unite au acces curent la aceasta retea, ceea ce favorizeaza in foarte mare masura cresterea volumului tranzactiilor comerciale si de investitii in Singapore. Proiectul "Singapore ONE" este unic din punct de vedere conceptual, fiind coordonat de guvern, dar implementat in intregime de sectorul privat, local si international, care a contribuit si contribuie direct la proiect prin dezvoltarea de servicii sau furnizarea de tehnologii. Pe de alta parte, guvernul a desemnat cinci agentii care coordoneaza efortul de realizare a proiectului: Consiliul National de Calculatoare, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Autoritatea pentru Telecomunicatii, Consiliul pentru Dezvoltare Economica si Autoritatea pentru Radiodifuziune, fiecare intervenind cu reglementari specifice, incurajand si sustinand intr-un mod coerent complexul proiect national.
Filipine - Ambitia de a deveni "centru al cunoasterii". Noul plan national pentru tehnologia informatiei intitulat "IT21 - ACTION AGENDA FOR THE 21ST CENTURY", prezinta viziunea guvernului filipinez cu privire la cresterea competitivitatii globale a statului Filipine prin utilizarea tehnologiei informatiei si stabileste un calendar precis de atingere a obiectivelor. Astfel:

  • pana in anul 2000, Filipine va dispune de infrastructura adecvata pentru desfasurarea oricarei activitati comerciale sau guvernamentale, fiecare scoala si fiecare gospodarie individuala si fiecare tip de afacere vor avea acces la tehnologiile informatiei
  • pana in anul 2005, tehnologia informatiei va deveni un bun pentru toti in viata de zi cu zi, iar firmele filipineze vor realiza produse TI competitive pe piata mondiala
  • la sfarsitul primului deceniu al secolului 21, Filipine va deveni un "centru al cunoasterii" in zona Asia-Pacific: va fi lider in educatia cetatenilor in domeniul TI, in scolarizarea asistata de TI, precum si in utilizarea informatiilor si cunostintelor in afaceri, la munca, in arta si cultura.

Japonia - Fundatie solida pentru sistemele informatice avansate. In iunie 1993, Comitetul pentru industria Informatiei a Consiliului pentru Structura Industriala a constatat, intr-un raport elaborat pentru guvernul japonez, ca se inregistreaza o mutatie majora dinspre activitatile intensiv manufacturiere catre cele intensiv intelectuale, care devin din ce in ce mai sofisticate si mai diversificate. De asemenea, se constata ca acestea sunt direct influentate de dezvoltarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor si ca, in acel moment, Japonia nu era pregatita sa profite de aceste tehnologii la un nivel corespunzator.
Pentru a profita, se recomanda guvernului sa intreprinda masuri de promovare a TI in sectorul public, in special in cercetare, educatie si administratie, sa organizeze actiuni de diseminare a TI prin intermediul sectorului privat si sa promoveze dezvoltarea tehnologiilor de baza, capabile sa alcatuiasca o fundatie solida pentru sistemele informatice avansate. A fost momentul declansarii actiunilor guvernamentale pentru Societatea Informationala.
In 1997, Japonia a inregistrat al doilea sau an consecutiv in care industria de servicii informatice a cunoscut cea mai mare crestere din istorie: 6,2%! Pana in august 1998, se inregistrase deja o crestere cu 7,4% a serviciilor informatice, software-ul reprezentand 69,8% din totalul vanzarilor de produse ale tehnologiei informatiei. De remarcat ca industria japoneza de servicii informatice, potrivit Ministerului Industriei si Comertului International al Japoniei (MITI), avea 427436 de angajati in 1997. De mentionat ca si in cazul Japoniei, acest fenomen se produce pe fundalul unei rate negative de dezvoltare a economiei (doi ani consecutivi si patru trimestre consecutive de recesiune!), recunoscuta in decembrie 1998 de Ministrul Industriei si Comertului International, dl. Kaoru YOSANO.

inapoi

Era documentelor electronice
Ce se castiga prin invingerea birocratiei, gratie informatizarii

Canada: 10%-20% din documentele guvernamentale sunt sub forma electronica, generand economii substantiale atunci cand acestea sunt transmise electronic si prelucrate automat. Castigul este estimat la 35 dolari canadieni per formular! El poate fi mai mare daca documentele electronice sunt circulate electronic intre departamente.
Franta: Schimbul electronic de documente dintre autoritatile publice, cetateni si societatile comerciale s-a concentrat pe cinci proiecte: crearea de servere pentru toate documentele guvernamentale, completarea on-line a documentelor electronice (completarea declaratiilor si recuperarea cheltuielilor privind ingrijirea sanatatii de catre 50 milioane de francezi pana la sfarsitul anului 1999), declararea TVA si a altor taxe pentru peste 3 milioane de firme pana la sfarsitul anului trecut, organizarea de licitatii electronice.
Coreea de Sud: Guvernul sud-coreean are o strategie clara in acest domeniu: 500 din cele 4000 de documente guvernamentale tipizate vor fi disponibile sub forma electronica la sfarsitul anului 2000. Un proiect-pilot introdus in 1998 permite cetatenilor, in relatia cu guvernul, sa aiba acces la documente electronice si sa le completeze electronic.
Suedia: Guvernul a avut o strategie de realizare electronica a tuturor documentelor guvernamentale pana la sfarsitul anului 1998. Pasul urmator este derularea proiectului SEIS (Secure Electronic Information Society) cu obiectivul de a realiza o infrastructura de securitate pentru documentele electronice, astfel ca firmele si cetatenii sa poata completa si transmite in siguranta documentele sub forma electronica.
Marea Britanie: Proiectul-pilot "Acces direct" (Direct Access) ilustreaza modul in care cetateanului i se permite sa completeze un singur formular electronic (in locul mai multor formulare traditionale), informatiile continute de acesta fiind transmise automat, electronic, fiecarui departament guvernamental implicat in solutionarea problemei, intr-un mod care este transparent pentru cetatean.
Proiectul prevede realizarea si administrarea a cca. 100.000 de documente electronice. In prima faza, cetatenii vor putea tiparii sau completa manual documentele, trimitandu-le apoi, prin posta, catre autoritatile publice. In a doua faza, dupa ce se va fi adoptat si implementat legal dreptul recunoscut de folosire a semnaturii electronice, completarea si transmiterea documentelor se va face in intregime pe cale electronica.
Statele Unite: Formularele mai des utilizate de cetateni sunt publicate on-line pe site-ul Casei Albe, iar prin proiectul "Access America" sunt prevazute solutii pentru raportarile financiare electronice ale firmelor. Completarea acestor formulare de raportare intr-un singur loc (ghiseu unic - "one stop shop") a fost deja experimentata si se afla in curs de extindere.
Proiectul G7 "Government on-line": Obiectivul proiectului, aflat acum in faza finala, este de a investiga modalitatile prin care utilizarea tot mai larga a tehnologiilor on-line vor transforma guvernele, incat, in viitor, cea mai mare parte a activitatilor administrative sa fie conduse si realizate pe cale electronica.

inapoi

O "patalama" ravnita:
 Certificatul de atestare a cunostintelor in domeniul utilizarii PC-urilor (European Computer Driving Licence)

Fundatia European Computer Driving Licence (ECDL-F) s-a infiintat in ianuarie 1997. Ea are sediul la Dublin (Irlanda).
Conceptul unui astfel de certificat este de data si utilizare ceva mai veche, fiind sprijinit de Comisia Europeana, imediat dupa aprobarea Raportului Bangemann. Certificatul pe care aceasta Fundatie il elibereaza atesta ca detinatorul lui poseda cunostiinte despre conceptele de baza ale Societatii Informationale si ca este capabil sa utilizeze un calculator personal si programele de aplicatie de uz comun la un nivel de competenta considerat de baza.
In practica, certificatul ECDL atesta ca posesorul sau a trecut un test de verificare a cunostiintelor de baza referitoare la Societatea Informationala si sase probe practice care i-au verificat competentele in utilizarea calculatoarelor si a programelor de baza. Obiectivele Fundatiei privind certificatele ECDL sunt:

  • Promovarea si incurajarea insusirii de catre toti cetatenii a cunostintelor de baza despre calculatoare;
  • Cresterea nivelului de intelegere a conceptului de Societate Informationala si a nivelului de calificare in utilizarea calculatoarelor;
  • Crearea premizelor ca toti utilizatorii de calculatoare personale sa inteleaga rolul si functionalitatea calculatoarelor si a produselor software de baza si sa fie constienti de avantajele utilizarii acestora;
  • Cresterea productivitatii muncii tuturor celor care folosesc calculatoare personale in activitatea lor profesionala;
  • Reducerea duratei de amortizare a investitiilor facute in construirea Societatii Informationale;
  • Asigurarea unei calificari de baza care sa permita tuturor cetatenilor, in raport cu pregatirea lor de baza, sa devina componente active ale Societatii Informationale.

Conceptul de ECDL a fost adoptat de marea majoritate a statelor membre ale Uniunii Europene si din Peninsula Scandinavica, precum si de tari ale Europei Centrale si de Est: Estonia, Cehia, Polonia si Ungaria.
Conceptul a fost imbratisat si de alte tari ale lumii (Australia, Canada, Africa de Sud, Zimbabwe), astfel incat astazi se vorbeste despre ICDL - International Computer Driving Licence.
Estonia: S-au constituit doua centre de examinare, iar alte 16 sunt pe cale sa obtina acreditarea. Pana la sfarsitul anului 1998, 200 de cetateni obtinusera certificatul ECDL.
Finlanda: Sistemul de testare a aptitudinilor si cunostintelor cetatenilor finlandezi in domeniul utilizarii calculatoarelor personale si programelor de baza ale acestora a debutat in anul 1994. Pana in prezent, peste 50.000 de cetateni fiind posesori ai acestui document.

inapoi

 

Semnatura electronica

Un proiect de Directiva privind semnatura electronica a fost realizat si publicat electronic spre consultare si comentare pe Internet la adresa: "http://europa.eu.int/comm/dg15/en/media/infso/sign.htm. "
Danemarca: Ministerul Tehnologiei a ales orasul Naestved (46.000 de locuitori) ca oras-pilot pentru implementarea semnaturii electronice. Preparativele s-au facut in 1998, iar de la 1 ianuarie 1999 a devenit functional. Temele avute in vedere in acest test sunt: folosirea semnaturii electronice si a "smart card"-urilor, in cadrul activitatilor administratiei locale; schimbul electronic de documente intre administratie si cetateni, experimentarea "documentelor inteligente" in procedurile asociate achizitiilor publice. In prima faza vor fi angrenati 500-1000 de functionari publici si cca. 100 de intreprinderi mici si mijlocii, urmand ca in a doua jumatate a acestui an proiectul sa cuprinda toti cetatenii orasului. Recunoasterea semnaturii electronice s-a facut in 1998. Germania, Italia, Malaiezia si cateva state din cadrul S.U.A urmeaza cai similare.
S.U.A: Presedintele Statelor Unite, Bill Clinton, si primul-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, au semnat, in 1998 un comunicat comun pe Internet, folosind semnatura electronica. Procedura de semnare electronica a respectivului Acord a fost atunci folosita in premiera.

inapoi

 

Votul electronic

Portugalia: Cetatenii Lisabonei au folosit in mod experimental un sistem de vot bazat pe cartele inteligente (smart cards) la recentele alegeri municipale. Un alt experiment va fi facut cu ocazia Congresului anual al Partidului Social Democrat din Portugalia.
Africa de Sud: Va folosi un sistem de citire bazat pe scanere portabile a cartilor de identitate si de comparare a datelor cu cele inscrise pe card-urile de votare. Se asigura un grad inalt de corectitudine a votarii.
Ghana: Se intentioneaza achizitionarea unei tehnologii care sa permita memorarea pe o cartela inteligenta a unor informatii referitoare la fotografia digitala a alegatorului, date biometrice (amprenta digitala) si texte asociate.
Costa Rica: La alegerile prezidentiale din ianuarie 1998, alegatorii au avut pentru prima data cartele de votare cu fotografia digitalizata pe ele. Acest lucru a fost posibil datorita faptului ca Tribunalul Electoral a digitalizat peste 2 milioane de fotografii care au fost memorate intr-un calculator central. Costul operatiunii a fost de 4,5 milioane dolari. In cea de-a doua etapa a procesului de electronizare a votului, Tribunalul Electoral va da fiecarui alegator o noua carte de identitate pe care sunt inscrise amprentele sale digitale digitalizate, precum si semnatura sa electronica. In viitor, alegatorii isi vor putea exprima votul in oricare din cele 429 sectii de votare, nu numai in sectia in care isi au resedinta.
Noua Zeelanda: Este in curs de derulare si experimentare proiectul "NZEET", care are in vedere atat utilizarea votului electronic, cat mai ales cresterea dialogului dintre alegatori si alesii lor pe perioada mandatului acestora.

inapoi

 

Licitatii electronice pentru achizitiile publice

Comisia Europeana: 25% din achizitiile publice din tarile membre ale Uniunii Europene se preconizeaza a se face pe cale electronica pana in anul 2003. Se va incuraja demararea de proiecte-pilot care sa puna in valoare schimbul electronic de informatii, pus pe picior de egalitate cu sistemul actual bazat pe documente scrise.
Marea Britanie: In documentul prezentat de premierul Tony Blair in fata parlamentului englez se sustine ca, prin adoptarea formelor de comert electronic, se pot economisi bani astfel incat sa fie posibila reducerea taxelor individuale cu 1%. De asemenea, s-a fixat obiectivul ca, pana in anul 2001, 90% din produsele si serviciile cu preturi mici sa poata fi comandate electronic.
Suedia: Guvernul suedez si-a insusit Directiva comunitara privind achizitiile publice folosind metode electronice si este convins ca, aplicand-o in Suedia, se vor putea reduce cu 50% costurile. Se asteapta ca, pana la sfarsitul acestui an, 95% din produsele si serviciile de uz comun sa poata fi procurate pe cale electronica.
SUA: Echipa de coordonare a integrarii sistemelor federale (GSA FEDSIM) a consemnat o crestere a productivitatii cu 265% pe luna si o reducere a costurilor de achizitie cu 227 $ pentru fiecare achizitie publica.
Canada: Guvernul canadian a pus in functiune in 1997 sistemul MERX, un sistem pentru licitatii publice corecte si deschise bazat pe INTERNET si operat de o companie independenta. Sistemul reprezinta mai mult decat un simplu "site" pe care se prezinta lista licitatiilor organizate de Guvern. Se ofera posibilitatea de comunicare intre cumparatori si furnizori si chiar posibilitatea comunicarii intre furnizori, in vederea constituirii de consortii pentru furnituri complexe comune. Din 1998, sistemul s-a extins si pentru licitatiile organizate de autoritatile municipale, institutiile academice, scoli si spitale si chiar de sectorul privat. Sistemul are in prezent peste 100.000 de abonati. Toate documentele licitatiilor sunt disponibile sub forma electronica.

inapoi

 

Cardurile inteligente

Europa: O ancheta derulata in 1997 a relevat ca 84% dintre italieni, 66% dintre englezi, 56% dintre francezi si 32% dintre germani considera utila si foarte utila folosirea "smart card"-urilor.
Australia: Guvernul a lansat un proiect de mare anvergura pentru crearea unui sistem de efectuare a tuturor tipurilor de plati prin folosirea cartelelor inteligente intr-un "ghiseu unic". Cartelele inteligente au fost distribuite la peste 7 milioane de cetateni, reprezentand 40% din populatia tarii.
Franta: Sistemul Sesam Vitale, lansat in 1998, a propus distribuirea a peste 1,5 milioane de "smart card"-uri familiilor individuale. Cartelele inteligente stocheaza date administrative confidentiale despre pacienti si servesc efectuarii platilor catre medicii curanti sau catre institutiile de asistenta medicala. Aceste cartele se introduc intr-un dispozitiv de citire, simultan cu cartelele aferente doctorilor, farmacistilor si altor cadre medicale, care furnizeaza o unica semnatura digitala. Plasarea ambelor carduri in cititorul de cartele va asigura accesul la datele pacientului numai cadrului medical care a utilizat propriul sau card. In sistemul actual, se intocmesc milioane de documente in sistemul sanitar ce reclama completarea a peste 140 miliarde de caractere de catre personalul sanitar. Prin sistemul Sesam Vitale aceste inconveniente se reduc considerabil, creand reale premize pentru realizarea de mari economii financiare la nivel national.

inapoi

 

Democratia electronica

S.U.A., Minneapolis: Centrul pentru cetateni si democratie de pe langa Institutul pentru Afaceri Publice al Universitatii din Minnesota, a creat organizatia "Democracies Online", in scopul dezvoltarii si sustinerii on-line a participarii societatii civile la procesul decizional si al intaririi democratiei. Organizatia publica un jurnal electronic bilunar, modereaza un serviciu de posta electronica pe diferite subiecte de interes cetatenesc, inclusiv cu implicarea oamenilor politici, asigura comunicarea dintre diferitele organizatii democratice.
Proiectul G7 "Government on-line": Cea de-a 8 reuniune a participantilor la acest proiect, tinuta la Melbourne in 1997, a reclamat realizarea unei Carti Albe asupra subiectului "democratie electronica", ce este prezentata pe site-urile proiectului din SUA, Anglia si Suedia ("www.open.gov.uk/govoline/golintro.htm")
Marea Britanie: Cetatenii Londrei au votat pe 7 mai 1998 cu privire la sistemul de administrare a metropolei, subiectul in discutie fiind cel al alegerii unui primar, dupa ce Marele Consiliu al Londrei a fost dizolvat prin lege, in 1984. Centrul Civic Virtual al Marii Londre a oferit un web de navigare prin toate administratiile locale ale Londrei si a initiat o dezbatere on-line pe tema votarii.

inapoi

 

Orase digitale

Irlanda: Orasul Ennis a castigat un concurs national intitulat "orasul societatii informationale", initiat de Telecom Irlanda, care a reunit 46 de orase si a avut ca scop desemnarea orasului in care Telecom Irlanda va investi 15 milioane de lire sterline. Investitia vizeaza: instalarea in fiecare locuinta de telefoane prevazute cu sisteme digitale de posta vocala, interconectare pe retele ISDN si oferire de acces pe Internet pentru toate tipurile de afaceri, instalarea cate unui calculator personal in marea majoritate a locuintelor din oras, o gama completa de servicii electronice furnizate on-line si introducerea si folosirea tehnologiei "smart card"-urilor. Orasul Ennis are 32.000 de locuitori.
Danemarca: Orasul Naestved (46.000 de locuitori) si-a propus sa devina un oras complet informatizat pana in anul 2000 prin promovarea proiectului "Naestved Information Society 2000" de catre trei companii daneze: Tele Danmark (40%), STOFA (cea mai mare companie telefonica din Suedia - 30%) si Consiliul local Naestved (30%). Pana in septembrie 1997, cetatenii orasului au avut acces la reteaua de transmisie de date de mare viteza a orasului - CityNet. 27% din cetatenii orasului sunt conectati la Internet si, prin acesta la CityNet. Cetatenii pot accesa astfel si serviciile oferite de NaestvedNet, o baza de date cu toate serviciile regionale, incluzand date despre trafic si serviciile publice ale consiliului local. Cei care nu au posibilitatea de a se conecta la CityNet pot face apel la unul din cele 5 centre deschise de IBM in oras, care ofera acces gratuit la Internet.
European Digital Cities: Este un proiect al Comisiei Europene care asigura colaborarea dintre administratiile publice municipale, orasenesti si regionale, in vederea construirii Societatii Informationale, in special la nivelul aplicatiilor telematice, in cadrul acestor comunitati si intre ele.

inapoi

 

Ghiseu unic ("single window", "one-stop-shop")

Danemarca: Guvernul danez a editat o "Carte Alba" cu privire la o noua agenda democratica si un nou plan de actiune pentru Societatea Informationala. Documentul prezinta o viziune asupra acelor zile in care "cetatenii si agentii economici vor alege ei insisi modul de comunicare cu autoritatile publice: prin telefon, fax, scrisori, contacte personale sau prin Internet". Facand uz de pagina de web a autoritatilor publice, cetatenii vor putea transmite si primi informatii si vor putea pune intrebari. Cetatenii si agentii economici vor trebui sa acceseze un singur punct de contact, indiferent daca problemele lor se adreseaza mai multor autoritati publice. Daca, de exemplu, o familie doreste sa-si schimbe locuinta, va fi posibil, prin accesarea site-ului de mai sus, sa comunice schimbarea adresei catre registrul national, sa transmita cereri de inscriere la gradinitele din noul cartier si sa verifice modul acestora de rezolvare. De asemenea, poate consulta lista serviciilor din noul cartier cu privire la transportul elevilor la scoala, optarera pentru un nou medic de familie, depunerea de cereri pentru amenajarea unui spatiu de parcare etc.
Portugalia: Sistemul interdepartamental portughez de informare pentru cetateni - INFOCID - a fost creat si este intretinut de catre toate organismele guvernamentale care ofera servicii cetatenilor. S-a pornit de la adevarul ca rezolvarea problemelor cetatenilor in relatia acestora cu autoritatile publice reclama contactarea mai multor organizatii guvernamentale. In general, se constata o nepotrivire intre modul in care este organizata institutional administratia publica si problemele reale cu care se confrunta cetatenii. INFOCID este o retea publica ce ofera cetatenilor o cale mai simpla de lucru cu institutiile publice, indiferent de statutul lor economic si social. Sistemul utilizeaza tehnologii multimedia si permite accesul simplu si gratuit la informatia publica prin intermediul chioscurilor instalate pe strada, a calculatoarelor personale si a Internet-ului. INFOCID se utilizeaza in peste 100 municipalitati portugheze si va acoperi in curand toate administratiile locale. Peste 5000 de locuri de informare se vor crea in viitorul apropriat in intreaga Portugalie. Categoriile de informatii disponibile prin INFOCID sunt definite in concordanta cu cerintele cetatenilor si sunt independente de structurile institutionale guvernamentale. Cele 15 categorii de informatii se refera la: probleme cetatenesti si familiale, sanatate, educatie, serviciul militar, alegeri, piata si problemele muncii, asigurari sociale, taxe si impozite, legi si hotarari judecatoresti, probleme casnice, activitati economice, protectia consumatorului, protectia mediului, cultura si turism, diverse documente si autorizatii/permise si servicii publice. Sistemul INFOCID dovedeste ca este posibil sa fie satisfacute cerintele cetatenilor prin crearea unei ferestre deschise spre complexitatea procedurilor si serviciilor administrative, utilizand organizatii virtuale, strategii orientate spre satisfacerea cerintelor cetatenilor si a unui model de cooperare interdepartamental determinat de aceleasi cerinte ale cetatenilor .
Marea Britanie: In orasul Brent a fost pus in functiune un "ghiseu unic", prin intermediul caruia cetatenii pot intra in contact cu autoritatile publice locale, sa obtina informatii si sa solicite si sa beneficieze de servicii. In 1997 a fost premiat pentru inovarea adusa in domeniul guvernarii electronice.

inapoi

 

Utilizarea INTERNET-ului in administratia publica

Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (ITU): Pana in anul 2001 vor fi 30 de utilizatori Internet la fiecare 100 de linii telefonice principale, fata de 8,6 la inceputul anului 1997. Aceasta cerere masiva de acces la Internet determina o cerere similara pentru noi linii telefonice. Intr-o ordine descrescatoare, tarile cu cea mai mare densitate a liniilor telefonice la 100 de locuitori sunt: Suedia (67,6%), Danemarca (61,5%), Luxemburg (58,8%), Franta (56,3%), Finlanda (54,8%), Olanda (54,3%), Germania (53,4%), Grecia (50,6%) si Marea Britanie (50,4%) pentru a le numi numai pe cele cu procentaj de peste 50%.
Asociat sistemului de telefonie s-a inventariat si numarul de servere Internet. Lider autoritar este Finlanda, cu un server Internet la fiecare 20 de locuitori (5,52 servere la 100 de locuitori) si la 10 linii telefonice! Urmeaza Islanda (4,32) si Norvegia (3,91), toate peste media S.U.A. de 3,81. Cehia (27,1 linii si 0,40 servere la suta de locuitori), Ungaria (26,1%, respectiv 0,29) si Polonia (16,9%, respectiv 0,14) conduc plutonul tarilor din Europa Centrala si de Est.
Conform statisticilor ITU, in 1996 erau 741 milioane de linii telefonice (12,8 linii la 100 de locuitori ai planetei) si 16 milioane de servere Internet, din care 10 milioane in S.U.A., cu o medie mondiala de 0,28 servere la 100 de locuitori si 2,18 servere la 100 de linii telefonice.
Statisticile din S.U.A. indica inca un nivel scazut al interesului populatiei pentru Internet, lunar doar 3 ore petrecand un american in fata Internetului (30 secunde pe zi!), in comparatie cu 1500 de ore petrecute in fata televizorului traditional.
Canada: O ancheta realizata la cererea Guvernului canadian in 1997 cu privire la folosirea servicilor furnizate de guvern pe Internet a relevat faptul ca 50% din cei chestionati acceseaza Internet-ul de mai multe ori pe zi, iar alte 25% o data pe zi. Accesul se face in cea mai mare parte de acasa (61,4%) sau de la serviciu (33,3%). Circa 26% acceseaza site-urile guvernamentale de mai multe ori pe saptamana, iar cca. 20% cel putin o data pe zi. Informatiile cautate sunt din domeniile: cercetare si educatie (26,3%), divertisment (10,1%) sau afaceri (7,3%), iar circa 53,3% cauta informatii cu caracter particular.
Dintre tipurile de informatii care s-ar dori a fi gasite pe aceste site-uri s-au identificat: aparare si securitate (9%), stiinta si tehnologie (12,1%), statistica (7,5%), legislatie (4%), impozite si taxe (3,9%).
Dintre serviciile oferite de guvern pe aceste site-uri cele mai apreciate sunt: acces la publicatii si la informatii de interes general (38,6%), acces la bazele de date guvernamentale (32,2%), noutati si anunturi publice (15,2%). De remarcat ca numai 4,7% din cei chestionati nu au fost multumiti deloc de site-urile guvernamentale de pe Internet. Calitatile apreciate ale acestor site-uri au fost: utilitatea informatiilor (49,2%), usurinta navigarii (21,4%) si siguranta garantata a informatiilor (17,6%). 77,7% din cei intervievati considera important si foarte important ca formularele guvernamentale sa fie completate si transmise electronic, iar 88,9% au declarat ca este important si foarte important sa existe posibilitatea de a coresponda pe Internet prin E-mail cu toate departamentele federale. 53,1% cred ca este important si foarte important sa poate fi transmise electronic, pe Internet, ofertele pentru licitatiile guvernamentale, iar 58,5% au considerat ca util si foarte util sa se poata face apel pe cale electronica la granturi, subventii sau alte imprumuturi guvernamentale. 61% s-au declarat in favoarea efectuarii de plati catre guvern pe cale electronica.
Norvegia: Guvernul norvegian doreste ca cetatenii sai sa aiba posibilitatea de a efectua tranzactii cu institutiile guvernamentale prin Internet pana in anul 2001. Startul programului este dat de digitalizarea a peste 100 documente de raportare in domeniul taxelor, astfel ca fiecare serviciu sa fie convertit intr-o forma electronica pana in anul 2001. Guvernul norvegian conduce detasat in Europa in ceea ce priveste realizarea unui puternic impact social al Internetului. Proiectul este o initiativa comuna a Ministerului National al Planificarii si Coordonarii si Asociatia norvegiana a autoritatilor locale si regionale. 35% din cetatenii norvegieni utilizeaza deja serviciile Internet.

inapoi

 

 

Securizarea sistemelor de informare si tranzactionare pe Internet

Canada: Guvernul canadian a introdus o infrastructura de securizare prin criptografiere la nivelul intregii sale retele de agentii si departamente federale, ca parte integranta a infrastructurii de chei publice (Public Key Infrastructure - PKI) denumita ENTRUST. PKI permite realizarea de tranzactii electronice sigure, protejate, intre cetateni si autoritatile publice. La nivelul intregii tari functioneaza mai multe autoritati centrale de certificare, care pot furniza cetatenilor certificate digitale care actioneaza ca certificate electronice de identificare. Aceste certificate sunt plasate intr-un catalog accesibil public si electronic, astfel incat partenerii implicati in tranzactii electronice pot verifica autenticitatea si identitatea fiecarui partener.
Franta: Certplus, autoritatea nationala de certificare, pretinde ca este prima institutie de acest fel din lume. Alcatuita din patru companii: France Telecom, Gemplus - furnizorul de cartele inteligente, Matra Houtes Technologies - furnizoare de sisteme de securizare si Verisign - furnizor de solutii pentru PKI (infrastrucura de chei publice), autoritatea urmeaza sa asigure un comert electronic securizat pe piata franceza.
Singapore: Guvernul a creat prima autoritate de certificare electronica din Asia de sud-est - Netrust - care sa asigure securitatea comunicatiilor si comertului electronic pe Internet in zona.

inapoi

 

10 ani de "scurgere a creierelor" romanesti

La 10 ani de la revolutie, trebuie sa recunoastem cu onestitate ca, in decembrie 1989, ni s-au creat conditii deosebit de favorabile pentru construirea unei noi societati si a unei noi economii!
Anul 1990 a fost marcat insa de un sir de masuri populiste, care au creat un puternic curent de "adeziune" la programele noilor guvernanti. 20 mai 1990 a fost intr-adevar momentul primelor alegeri libere dupa mai multe decenii de dictatura, regala sau comunista. Dar programelor si promisiunilor de stanga din perioada electorala le-au urmat masuri si programe de guvernare de drerapta. Foarte curand si organizatiile financiare occidentale, guvernele tarilor vest-europene, dar si cel al SUA, "simpatizante" declarate ale poporului roman, cu mare compasiune pentru suferintele sale, dar simpatizante si ale revolutiei din decembrie 1989, au inceput sa impuna propriile reguli pentru…construirea noii Romanii!
A demarat "brain-drain"-ul sau "scurgerea creierelor", dinspre fostele tari comuniste catre economiile occidentale. Fara industrie proprie, fara agricultura Romania este pe cale sa devina una dintre cele mai mari piete de desfacere pentru produsele si serviciile Occidentului. Muncesc si gandesc altii pentru noi!

inapoi

 

Isprava guvernelor Romaniei, din ultimul deceniu:
Distrugerea industriei nationale de echipamente de calcul si de componente electronice pentru calculatoare

Revolutia din decembrie ne-a gasit cu o industrie electronica bine consolidata. Exista productie de calculatoare din familia Felix (depasite din punct de vedere tehnologic, dar inca utile in economie), productie de minicalculatoare din familiile CORAL sau INDEPENDENT (realizate dupa licenta si modelele unuia dintre cei mai reprezentativi producatori mondiali de calculatoare - Digital Equipment Corporation), de calculatoare compatibile IBM PC din familia Felix M18, Felix M118 si Felix M218, microcalculatoare din familia Junior, destinate in special unitatilor de invatamant, dar si pentru utilizare industriala sau casnica, interfete electronice pentru cuplarea calculatoarelor la instalatii tehnologice, imprimante grafice, memorii pentru calculatoare, elemente de microelectronica etc. O veritabila "armata" de specialisti romani, formati la scoala romaneasca de informatica, a reusit sa promoveze, cel putin la nivelul fostelor state socialiste, tehnica romaneasca de calcul, aceasta fiind bine vanduta si apreciata in fosta URSS, in Germania de Est, Ungaria, dar si in India si China. Nu de putine ori aceste echipamente erau livrate impreuna cu software de aplicatie sau cu servicii de proiectare si scolarizare.
De asemenea ne-a gasit cu o retea nationala de centre de calcul electronic, localizate la nivelul fiecarei capitale de judet. Aceste centre teritoriale de calcul au asigurat in perioada 1985-1990 servicii de specialitate institutiilor administratiei publice locale. Dupa 1990, toate s-au transformat in societati comerciale cu capital integral de stat. Cladirile cu 2-3 etaje ale acestor societati comerciale au starnit insa apetitul de "extindere" al multor alte institutii sau societati comerciale, care au facut tot posibilul sa "puna mana" pe aceste cladiri. Tentativele repetate ale acestor societati comerciale de a se privatiza, mai ales prin metoda MEBO sau mai recent prin PAS, s-au lovit atat de opacitatea guvernantilor, cat mai ales de interesele personale sau de grup ale unora din politicienii vremii. Absenta unei politici realiste si sanatoase fata de aceste societati comerciale pe parcursul acestor ani a determinat distrugerea a aproape 50% din aceste centre, doar 23 ramanand in acest moment cu sanse de supravietuire si privatizare. Procedand in aceeasi maniera caracterizata prin lipsa totala a grijii fata de avutia tarii, Fondul Proprietatii de Stat a adoptat recent (august 1999) o hotarare cel putin bizara prin care aceste centre au fost impartite in mod arbitrar, in doua mari grupe, foarte eterogene din punct de vederea al valorii de moment si al posibilitatilor de actionare pe piata romaneasca de software, cu foarte putine sanse de a fi privatizate "in bloc", asa cum preconizeaza FPS. O puternica infrastructura institutionala cu o puternica baza tehnica, materiala si umana este pe cale de disparitie! Si asta in conditiile in care statul nu dispune de nici un mijloc de a-si pune in aplicare "firavele" tentative de informatizare a administratiei publice, constatandu-se o degradare continua a procesului de informatizare a sistemului administratiei publice, o deteriorare a schimbului de informatii intre administratia publica locala si cea centrala, precum si intre componentele acestor administratii
Romania nu era "coada cozilor" in acest domeniu! Ce s-a ales din aceasta industrie, ce s-a ales de instalatiile tehnologice, de investitiile de milioane de dolari, ce s-a ales de specialistii care au plasat tehnica de calcul romaneasca pe una din pozitiile fruntase in randul tarilor est-europene?
Aproape totul a fost distrus! Multi specialisti au plecat in S.U.A., Canada sau alte tari vest-europene, altii s-au "lipit" de reprezentantele unor firme straine care au inceput sa "atace" piata romaneasca, iar alti putini temerari, dar buni profesionisti si manageri, s-au lansat curajosi si optimisti in afaceri private: asamblari de calculatoare cu componente asiatice, distribuire de "brand name"-uri, naturalizarea si implementarea de produse software din import pentru solutionarea unor probleme autohtone.

inapoi

 

Mai rau ca dictatura comunista: regimul de descurajare a informatizarii

Celor intrati in "business"-ul cu hardware si software, le-a fost harazita in cei 10 ani de reforma, o noua lupta, mai apriga, mai devastatoare, cu un "inamic" mai perfid decat "dictatura comunista": birocratia impusa de legislatia privind constituirea de societati comerciale, o politica fiscala deloc motivanta, nivelul foarte redus sau chiar absenta investitiilor la nivel national, atitudinea de-a dreptul retrograda a guvernantilor fata de un domeniu de o deosebita actualitate si de un foarte mare viitor, prin tratarea lui ca un domeniu conex, de importanta si valoare auxiliara si plasarea lui, in plan decizional guvernamental, pe unul din nivelele cele mai de jos ale structurilor guvernamentale, incadrarea la nivelul de "produse de lux" a taxelor vamale de import pentru componentele hardware si software.
In timp ce guvernele tarilor lumii, de pe ambele maluri ale Atlanticului, dar si din Asia de Sud-Est s-au angrenat intr-o competitie de sprijinire si sustinere deschisa a domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor, in timp ce tari ca Singapore, Thailanda, Filipine adoptau masuri radicale de trecere de la economia, uneori cu pronuntate trasaturi feudale, direct la Societatea Informationala, guvernele care s-au perindat pe la conducerea tarii in ultimii 10 ani nu au reusit decat sa dezvolte concepte teoretice, sa elaboreze planuri de activitate si sa le reinnoiasca la fiecare inceput de mandat guvernamental, manifestand un interes minor pentru promovarea unor pachete unitare de acte normative (legi, hotarari de guvern, norme si metodologii unitare) care sa creeze cadrul favorabil de actiune si manifestare a profesionalismului recunoscut al specialistilor romani din acest domeniu, dar si de atragere a investitorilor straini.
Putinele reglementari in acest domeniu sunt lipsite de coerenta necesara aplicarii lor, sunt lipsite de instrumentele organizatorice, administrative si financiare pentru punerea in practica a strategiilor si programelor asociate, sunt lipsite de instrumentele de control si evaluare. Descentralizarea haotica, absenta unui program clar, pe termen lung, de restructurare, atat a Guvernului Romaniei, cat si a intregii economii nationale, a condus in mod total nefavorabil si chiar contraproductiv la o abordare a informatizarii pe module independente, fara ca cineva sa se fi gandit ca acestea vor trebui sa functioneze vreodata si impreuna.

La teorie stam bine …

Nu se poate nega valoarea teoretica a celor mai multe dintre strategiile si planurile care vizau informatizarea Romaniei. Analiza realista a situatiei din Romania, evaluarea tendintelor pe plan mondial, stabilirea unor planuri de actiune pentru reducerea decalajelor fata de tarile Uniunii Europene sunt activitati care s-au bucurat de participarea unui numar foarte mare de foarte buni specialisti ai domeniului. S-a primit, totodata, sprijin consistent din partea guvernelor Frantei si Danemarcei, al unor organizatii financiare si de sprijinire a dezvoltarii din Statele Unite (TDA, USAID). Programele Uniunii Europene, dar si cele ale Bancii Mondiale sau Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare au prevazut sute de milioane de dolari pentru imbunatatirea elementelor de infrastructura, cele referitoare la comunicatii si transmisii de date fiind plasate destul de "in fata" si fiind destul de substantial sprijinite.
S-a elaborat Proiectul Director de Informatizare a Romaniei in 1992 si s-a facut si o prima actualizare a sa, in 1995-1996, s-au elaborat Proiecte directoare de informatizare sectoriale, a fost elaborata si aprobata in februarie 1998 Strategia nationala de informatizare si implementare in ritm accelerat a Societatii Informationale si Programul de actiuni privind utilizarea pe scara larga si dezvoltarea sectorului tehnologiilor informatiei in Romania; a fost elaborata o Strategie nationala in domeniul comunicatiilor. Din pacate, intre acestea doua din urma nu a existat nici un fel de corelare!

Absenta vointei politice explica … absenta unei legi a informatizarii

Interesant este ca, in 1995, toate fortele politice, de la guvernare si din opozitie, au ajuns la consens si, intr-un document oficial care prezenta Strategia de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si transmis Uniunii Europene, au conchis ca Romania se afla intr-o dubla tranzitie: catre economia de piata si catre Societatea Informationala! Suna foarte frumos pentru o tara care isi declara dorinta de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene!
In nota de fundamentare pregatita pentru inaintarea spre aprobare a Strategiei nationale de informatizare, se remaca faptul ca pana atunci (1997), "s-a resimtit lipsa angajarii politice" si ca noul guvern, care a recunoscut importanta strategica a infrastructurii informationale… va face si va drege!!
"Vointa politica" s-a manifestat prin aceeasi incoerenta in planul actiunii si al legislativului, prin tergiversarea realizarii si supunerii spre aprobare a unei legi a informatizarii, care desi a avut prima versiune inca din 1994, nu a ajuns sa fie discutata in Parlament nici pana in zilele noastre!

Ne taiem singuri de sub picior "craca" ajutoarelor U.E.

Forma proiectului de Lege a informatizarii, cu titlul de "Cod al implementarii si utilizarii tehnologiei informatiei ", in care a fost transmis acum proiectul legislativ catre Comisiile de specialitate ale Parlamentului se bucura de…totala respingere a comunitatii informatice din Romania. Din nefericire pentru aceasta tara si pentru acest popor, aceste documente si declaratii, ca si multe altele, au ramas simple vorbe frumoase pe hartie! Munca unor personalitati marcante in domeniu, efortul specialistilor de a identifica actiunile de intreprins care sa ne apropie de restul tarilor europene s-au dus pe apa sambetei!
Absenta vointei si deciziei politice de a si realiza ceea ce s-a propus a privat Romania de multe din avantajele financiare si materiale oferite de Uniunea Europeana tarilor care dovedeau ca doresc realmente sa devina membre ale U.E.
Mai mult, marea diferenta dintre vorbe si fapte a aruncat o umbra de neseriozitate asupra intregii Romanii, desi vinovata de aceasta a fost numai clasa politica conducatoare, incapabila sa inteleaga mersul inainte al istoriei si, mai ales, ce inseamna a merge inainte!

Primatul politicului, in defavoarea tehnicului, care a caracterizat acesti 10 ani, ar trebui sa se sfarseasca !

inapoi

 

1999 - an ugigas pentru firmele de tehnologia informatiei

Suntem, din pacate in acest moment, o tara prea saraca pentru a risipi putinele resurse financiare de care dispunem. Mai micile sau mai marile societati comerciale din acest domeniu de varf al tehnologiei mondiale, infiintate in acesti ultimi 10 ani, au fost si sunt inca tratate la fel cu multe alte firme din sectoare care si-au dovedit ineficienta sau care au fost deja depasite de evolutia tehnica si tehnologica a acestui sfarsit de secol.
Comunitatea informatica din Romania, constituita in cea mai mare parte, asa cum precizam mai devreme, din specialistii care au asigurat supravietuirea domeniului in "epoca de aur", se confrunta cu mari probleme generate, in special, de lipsa de vointa de actiune a guvernantilor, de insuficienta percepere de catre acestia a faptului ca Romania trebuie sa paseasca in viitor punand bazele tehnice si legislative ale Societatii Informationale si chiar demarand procesul de construire a Societatii Informationale concomitent cu toate celelalte tari europene.
Anul 1999 se dovedeste a fi un an total nefavorabil informaticii. Iata cateva opinii ale unora dintre managerii societatilor din domeniul tehnologiei informatiei (conform ComputerWORLD, anul VI - nr.1 (138), 14 ianuarie 1999):

  • "Daca nu se realizeaza importanta investitiilor in informatica la nivel national, intreaga economie romaneasca va fi in suferinta" (Calin Tatomir, Compaq Romania)
  • "Reforma inseamna retehnologizare, iar retehnologizare, restructurare inseamna informatizare" (Silviu Hotaran, Microsoft Romania)
  • "Ramanerile in urma in domeniul TI si al comunicatiilor sunt pentru o tara, probabil, cele mai daunatoare pe termen mediu si lung, iar guvernantii nostri, oricare ar fi ei in 1999, trebuie sa inteleaga acest lucru. Domeniul informaticii si comunicatiilor in Romania nu are de urmat decat o singura cale: in sus!" (Marius Ghinea, Flamingo Computers)
  • "Lipsa cronica a unei strategii economice pe termen mediu si lung si in special lipsa hotararii de a avea o asemenea strategie poate face ca anul 1999 sa fie un an ucigas pentru IMM-uri, in care se incadreaza in totalitate si firmele de tehnologia informatiei" (Florin Talpes, SOFTWIN).

Acesta este de fapt rezultatul "vorbelor frumoase". Cine va fi gasit vinovat pentru aceasta situatie? Cine va raspunde in fata generatiei viitoare pentru inconsistenta si incoerenta politicilor de guvernare care au determinat, speram ca nu in mod ireversibil, o adancire a prapastiei care desparte Romania de celelalte state ale Europei si lumii, o marire a decalajului economic, tehnologic si social dintre Romania si grupul tarilor dezvoltate? Cine va fi gasit responsabil pentru aruncarea pe termen lung a Romaniei intr-o lume a patra a secoluluil 21?

inapoi

 

"Feudalizarea", "insularizarea" si informatizarea haotica a administratiei publice

In acest moment fondurile alocate prin Bugetul de stat sunt nu numai insuficiente, dar chiar daunatoare evolutiei Romaniei pe linia construirii Societatii Informationale. Dar si asa putine cum sunt, ele sunt disipate in cadrul bugetelor interne fiecarei institutii a administratiei publice, fara posibilitatea de a se controla pe ce sunt cheltuite si, mai ales, care este eficienta cheltuirii acestora.
Absenta unei "monitorizari" guvernamentale (desi cateva Hotarari de guvern aveau ceva precizari in acest sens) a modului in care institutiile administratiei publice centrale si locale isi definesc si realizeaza programele de informatizare au condus si inca mai conduc la:

  • "feudalizarea", "insularizarea" si realizarea haotica a informatizarii administratiei publice, prin informatizarea propriei institutii publice considerata ca o "feuda", fara luarea in considerare a "necesitatii" de cooperare informationala obligatorie pentru toate institutiile administratiei publice, prin realizarea de "insule informatizate" care contribuie prea putin sau deloc la imbunatatirea procesului de informare si de luare a deciziilor la nivelul ministerelor si a Guvernului in ansamblul sau, prin realizarea informatizarii activitatilor si serviciilor fara a se dispune de un studiu de fezabilitate, proiect director sau un simplu proiect de informatizare a institutiei, prin realizarea de aplicatii informatice "pe picior", care s-au dovedit a fi incompatibile la nivel national
  • cheltuirea neeficienta a banului public prin realizarea de achizitii publice individuale de echipamente de calcul (de cele mai multe ori in exces, nejustificate tehnic sau economic in raport cu nevoile curente ale institutiei), stiut fiind faptul ca pentru un numar egal de echipamente de calcul sau licente software, achizitionarea lor centralizata poate conduce la economii de 40-50%
  • folosirea neeficienta a resurselor tehnice achizitionate (hardware si software), prin folosirea acestor resurse pentru inregistrarea multipla a unor acelorasi date referitoare la persoane fizice si juridice, in baze de date ale unor institutii publice diferite
  • inconsistenta si incoerenta informationala a actului administrativ de decizie.

Record nedorit: pe ultimul loc in Europa
Dupa 10 ani de haos managerial, dupa 3 ani de conducere a "celor 15.000 de specialisti", Romania se afla pe ultimul loc, intr-un clasament ce include toate tarile europene! Un loc rusinos, daca tinem seama de potentialul natural al tarii noastre cu bogate resurse materiale, energetice si, mai ales, umane!

Riscurile inabusirii in fasa a Societatii Informationale

Se poate spune ca scaderea productiei este ceva trecator si ca, prin "masuri de reforma", agricultura romaneasca poate redeveni ceea ce a fost si ceea ce ar trebui sa fie in conditiile tehnologiilor moderne. De asemenea, se poate spune ca exportul scazut este conjunctural si influentat de marile batalii pentru piete de desfacere, dar ca prin "reforma" exporturile vor creste si vor contribui decisiv la echilibrarea balantei de plati externe. Tot asa se poate vorbi despre somaj, care este un "produs" al procesului de "reforma". Ar urma ca atunci cand reforma va fi infaptuita, somajul sa revina intre niste limite acceptabile.
Afirmatiile par a avea un sambure de adevar, daca ne gandim ca agricultura a fost, timp de secole, o activitate de baza a romanilor, care in cea mai mare parte s-au nascut tarani, sau daca ne gandim ca situatia geografica a Romaniei la rascruce de drumuri europene ne-a invatat sa fim buni negustori si ca romanul a fost dintotdeauna un bun muncitor atunci cand a fost propriul sau stapan sau cand a "beneficiat" de manageri capabili. Exista asadar sperante justificate de revenire la normal in aceste domenii!
Dar, in ceea ce priveste Societatea Informationala, nu se poate pune problema in mod similar! Debutul ei este de data prea recenta pentru ca romanii sa o fi putut cunoaste, intelege si asimila, sa poata exista o experienta nationala anterioara!
Or, politica de pana acum a succesivelor guverne ale Romaniei a pus si pune in real pericol viitorul tarii!
Este clar ca politicile de guvernare aplicate pana acum nu ne vor plasa, la sfarsitul reformei (cand si daca se va produce!), in Societatea Informationala!
Sunt necesare masuri care sa permita transformarea, bazata pe informatie si cunoastere, a mentalitatii, a modului de viata si de intelegere a realitatilor de catre toti cetatenii Romaniei, care sa permita regandirea modului de organizare si functionare a Guvernului si a intregii societati, care sa creeze bazele si premizele construirii cu adevarat a unei societati romanesti moderne, demna de Secolulu 21.
Ce s-a realizat in acesti 10 ani in domeniul alinierii Romaniei la standardele europene si mondiale privind tehnologiile informatiei si comunicatiilor?

Cehul isi permite cheltuieli informatice de 14 ori mai mari ca romanul

Un studiu IDC plaseaza Romania pe penultimul loc la numarul de PC-uri achizitionate in 1998, inaintea Bulgariei, dar, raportat pe cap de locuitor, indicatorul astfel calculat ne arunca iarasi pe ultimul loc. Polonezii cumpara de 9 ori mai multe calculatoare, cehii de 6 ori (la o populatie de 4 ori mai mica decat cea a Romaniei!), ungurii de 3 ori, iar slovacii, croatii si ucrainienii de 2 ori!
Un proiect de Strategie nationala din anul 1995, aprecia ca in Romania volumul cheltuielilor informatice pe cap de locuitor este de 15$ si estima ca, pana in anul 2000, acesta va ajunge la…75$! Acelasi studiu IDC ne arata ca in 1998, cheltuielile informatice pe cap de locuitor in Romania au fost de…sub 10$ (!), de 3 ori mai putin decat in Rusia, de 6 ori decat in Slovacia si Croatia, de 9 ori mai putin decat in Ungaria si de 14 (!) ori mai putin decat in Cehia.
Relevant pentru interesul guvernantilor pentru acest domeniu este procentul din PIB alocat informaticii: doar 0,5%, procent care ne plaseaza din nou la "coada" tarilor europene.
Singurul domeniu care a cunoscut o evolutie pozitiva a fost cel al serviciilor Internet, dar si acesta a fost dramatic franat de reducerea puterii de cumparare a cetatenilor, de situatia financiara deloc "roza" a societatilor comerciale si de costurile ridicate de conectare: 2$ pe ora! In timp ce in SUA costul unui abonament lunar este de 20$, la care se adauga cate 10 centi pentru fiecare conectare la Internet! Si asta in timp ce francezii protesteaza impotriva tarifului de 1,6-3 $ pe ora si solicita un tarif unic de 36 $ pe luna. Si acolo si aici, operatorul national practica preturi de monopol, tot mai greu suportate de cetateni si chiar de firme.

inapoi

 

Pagubosul export de informaticieni romani
Anual, aproape 1000 de specialisti in informatica termina facultati de profil si incearca sa se angajeze si sa se integreze in noile companii de software din Romania. Cererea de specialisti este mare, dar insuficienta investitiilor determina o scadere a cererii pietei si, in absenta unei perspective pozitive, aproape 40% din absolventii de specialitate parasesc Romania pentru alte meleaguri mai promitatoare, acolo unde se inregistreaza deja un deficit de aproape 300000 de specialisti necesari nevoilor de informatizare stabilite prin politici guvernamentale. Aici, din nefericire, Romania tinde sa ocupe primul loc in ceea ce priveste exportul de…specialisti !!
Absenta din tara a tinerilor informaticieni intr-o perioada, pe care o speram cat mai apropiata, in care Societatea Informationala va incepe sa fie construita cu adevarat in Romania, ne va plasa din nou… pe ultimul loc in ceea ce priveste potentialul uman necesar acestei constructii! Dar, cine stie, poate ca o parte din cei plecati se vor intoarce pentru a pune umarul la construirea noii societati si poate ca si in calitate de investitori!

Istoria ca premiza favorizanta

Incercand sa ne detasam atat de ceea ce se intampla pe plan mondial, dar si pe plan european, incercand sa ne desprindem de ceea ce inseamna Romania anului 1999, sa aruncam o privire in scurta istorie a calculatoarelor electronice, a software-ului asociat acestora si cercetarii stiintifice in domeniu, asa cum a fost ea scrisa in Romania.

Acest capitol este destinat atat "veteranilor" care au pus bazele informaticii in Romania si, cu toate vicisitudinile "epocii de aur", au reusit s-o tina in viata pana in decembrie 1989, dar in special este dedicat tinerilor care acum se lanseaza pe traiectoria Societatii Informationale. Este bine de stiut ca drumul lor de acum a fost intr-un fel pregatit si protejat de un restrans grup de specialisti romani, care in pofida oprelistilor totalitarismului comunist, au reusit sa introduca si sa impuna o noua stiinta si o noua tehnologie in economia romaneasca.

inapoi

 

Scurta biografie a cercetarii romanesti de hard si soft

Primele cercetari de laborator pentru realizarea unui calculator romanesc au debutat in 1954, iar trei ani mai tarziu, in 1957, se producea la Institutul de Fizica Atomica (IFA) de catre colectivul condus de Victor Toma, primul calculator romanesc cu tuburi electronice - CIFA-1.
Pana in 1964 au fost realizate unele versiuni si modele perfectionate ale acestuia (CIFA-2, CIFA-3), precum si primul model tranzistorizat (CET) si a fost pus in functiune calculatorul cu tuburi electronice MECIPT-1, construit la Timisoara.
In perioada 1961-1966 s-a realizat baza de pregatire in cadrul sistemului de invatamant superior, prin infiintarea unei sectii de calculatoare in cadrul facultatii de Electronica si Telecomunicatii si, ulterior, a Facultatii de Automatica si Calculatoare. Centrele de cercetare, productie si realizare de calculatoare electronice romanesti s-au multiplicat, pe langa IFA aparand Politehnica din Timisoara (MECIPT-1,-2,-3), Institutul de calcul al Academiei Romane din Cluj-Napoca (DACICC-1, DACICC-2), Politehnica bucuresteana (MAC, MC3, MC8).
In perioada 1965-1968, proeminenta figura a matematicii romanesti care a fost profesorul Grigore Moisil a reunit in jurul sau o pleiada de specialisti matematicieni care s-au constituit in primul nucleu de informaticieni romani si au fost demarate primele cursuri de logica matematica, algoritmi si programare.
In 1965 a fost infiintat Centrul de Calcul al Academiei de Studii Economice, iar in 1966 Directia Centrala de Statistica a fost echipata cu primele calculatoare (de fabricatie straina).
In iunie 1967 a fost elaborat si adoptat primul Program de dotare a economiei nationale cu echipamente moderne de calcul si automatizarea prelucrarii datelor, care a urmarit, printre alte obiective, definirea modului de inzestrare a economiei cu echipamente de calcul, a modului de utilizare a tehnicii de calcul in vederea realizarii treptate a Sistemului Informatic National, precum si a modului de pregatire si asigurare a numarului necesar de cadre de specialitate. Comisia Guvernamentala infiintata ca urmare a adoptarii acestui program si-a desfasurat activitatea de-a lungul a aproape 10 ani, timp in care:

  • s-a infiintat Fabrica de calculatoare si s-a asimilat in fabricatie si a inceput productia de serie a calculatoarelor de generatia a 3-a din familia FELIX, dupa licenta IRIS 80 (de conceptie frantuzeasca)
  • s-a proiectat si realizat Platforma de cercetare si productie de tehnica de calcul din zona Pipera
  • s-a organizat productia de componente si circuite pentru fabricarea calculatoarelor la IPRS Baneasa
  • s-a infiintat Institutul de Tehnica de Calcul (ITC), destinat cercetarii, proiectarii si fabricatiei de calculatoare (cele din familia INDEPENDENT sunt cele mai cunoscute)
  • s-a infiintat Institutul Central de Informatica (ICI), destinat domeniul dezvoltarii de software de aplicatie si de utilizare a calculatoarelor
  • s-au infiintat centre electronice de calcul in toate capitalele de judet
  • s-a organizat primul sistem unitar de intretinere a calculatoarelor (IIRUC)
  • s-a infiintat Institutul de Cercetari pentru Componente Electronice (ICCE)
  • s-au infiintat liceele de informatica, a demarat sistemul de cursuri de specializare si perfectionare in informatica
  • s-au realizat doua retele de interes national: RENOD - pentru transmisia datelor si RENAC - reteaua nationala de calculatoare.


Fiecare din aceste institute sau unitati de productie a avut partea sa de contributie la formarea si dezvoltarea culturii informatice in Romania, a luptat cu lipsa de intelegere si, in final, chiar de respingere, de catre cei doi "academicieni" de frunte ai Romaniei, a utilitatii domeniului pe care aceste organizatii il promovau si pentru care lucrau.

Semiclandestinitatea informaticii nationale

Mii de specialisti, ascunsi uneori in spatele denumirii de "mijloace de prelucrare automata a datelor" de teama folosirii denumirilor "cosmopolite" de tip "calculator electronic", "program" (numai PCR avea PROGRAME!), "informatica", "retea de calculatoare" (numai securitatea avea retele de…informatori!) au cercetat, proiectat, fabricat si implementat produse ale tehnicii de calcul in multe din intreprinderile socialiste. Au fost castigate premii ale Academiei Romane pentru cercetari avansate, s-au obtinut locuri fruntase in cadrul Olimpiadelor internationale de matematica si informatica la care au participat elevii romani, au fost multe recunoasteri la nivel inernational ale unor cercetatori, cercetari stiintifice si produse realizate de specialistii romani, s-au exportat calculatoare si programe de aplicatie (in fosta URSS, dar si in India, China, Polonia, RDG etc.).
Anii '80 au fost total defavorabili dezvoltarii productiei de tehnica de calcul si a informatizarii. Obiectivul "maret" de achitare a datoriei externe a blocat marea majoritate a importurilor pentru acest domeniu. Organizarea institutionala a fost bulversata, iar eficienta, atat cat era, a scazut.

Cum a supravietuit un domeniu de varf al economiei

Este doar meritul specialistilor care au reusit sa supravietuiasca furtunii, este doar meritul celor care au pastrat si intretinut aprinsa flacara dorintei de a lucra int-un domeniu de varf al tehnologiei moderne ca tehnica de calcul si informatica s-au regasit printre domeniile de varf ale economiei romanesti in 1989.
Este, totodata, meritul lor de a fi demarat inca din 1990 crearea si dezvoltarea unui nou sector in noua economie care urma sa se construiasca in Romania: sectorul industriei de software!
Pe multi din managerii societatilor distribuitoare de calculatoare sau software de baza, dar si a celor de proiectare de sisteme informatice si de realizare de programe de aplicatie care isi desfasoara activitatea in prezent ii recunoastem ca fiind cei care au asigurat supravietuirea domeniului si de la care asteptam contributia decisiva pentru construirea Societatii Informationale! Alaturi de acestia, ii asteptam si pe cei mai tineri, a caror formare profesionala s-a petrecut dupa 1989, sa se alature efortului comun pentru construirea noii societati!

Sectorul privat din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor ar trebui sprijinit printr-un program corespunzator. Numai astfel se poate dezvolta si asigura un nivel superior de participare "autohtona" la edificarea Societatii Informationale.

Este absolut necesar ca fortele politice sa inteleaga importanta domeniului si a momentului daca doresc cu adevarat schimbarea profunda, in bine, a societatii romanesti si integrarea in structurile euro-atlantice.
Fara mijloace de comunicatie, fara participare la schimbul informatizat de date si informatii intre administratiile publice ale tarilor europene, intre comunitatile de afaceri si intre simplii cetateni, Romania nu poate aspira prea curand la o astfel de integrare!

inapoi

 

Istoria ne avantajeaza

Fosta (!) industrie romaneasca de electronica, tehnica de calcul si de dezvoltare de programe de baza si aplicative a reprezentat o oaza de "occidentalism" si modernitate intr-un pustiu comunist, o insula de tehnologie moderna, adevarata intr-un ocean de produse "surogat", care a pregatit, numai ea stie in ce conditii, specialistii care astazi lucreaza in tari ale Europei occidentale, in Statele Unite sau in Canada. Dar tot ea a pregatit cea mai mare parte a managerilor celor peste 500 de firme infiintate dupa 1990, a specialistilor care lucreaza actualmente in aceasta industrie.
Istoria ne avantajaza in acest domeniu. In cursa informatizarii, am "tinut" aproape de tarile occidentale, am importat licente si ne-am pregatit si perfectionat specialistii.
Pornim asadar pe drumul construirii Societatii Informationale cu un bogat patrimoniu de cunostiinte, de specialisti, dar si de vointa ferma de a fi alaturi de celelalte tari ale lumii la inceputul acestui secol!
Romania se afla printre putinele tari ale lumii cu istorie in acest domeniu, ceea ce nu poate fi decat o premiza favorizanta pentru efortul nostru comun de a construi Societatea Informationala.
Este insa necesara o ferma vointa politica de creare a cadrului institutional, economic, legislativ, fiscal si educational in masura de a sluji intereselor tuturor cetatenilor acestei tari, tuturor intreprinderilor mari, mici si mijloci de a produce si distribui, in conditii echitabile de piata, produse si servicii specifice Societatii Informationale.

Paradox dambovitean:
In loc sa sara in Societatea Informationala, administratia publica romaneasca s-a feudalizat

Societatea Informationala este societatea secolului 21! Ea va trebui sa creeze si sa asigure conditii echitabile, pentru toti cetatenii planetei, de a avea acces la informatii si cunostiinte. Societatea Informationala va trebui sa fie prin insasi natura sa, o societate democratica!
Parafrazand un bine cunoscut filozof, putem aprecia ca, daca Societatea Informationala nu va fi a tuturor, atunci ea nu va fi a nimanui. Sau, extinzand, Societatea Informationala trebuie sa fie o societate pentru toti cetatenii sau nu va mai fi deloc!

Revolutia produsa de tehnologiile informatiei si comunicatiilor a generat "dereglari" in mersul cunoscut si recunoscut al istoriei. Tari care in urma cu 8-10 ani aveau o organizare statala si o economie cu puternice caracteristici feudale, caracterizate printr-o stare de inapoiere economica, bazata in exclusivitate pe munca agricultorilor si ignorarea aproape in totalitate a sectorului industrial, tari izolate in plan economic, cultural si politic, au "topit" multe din cunoscutele etape ale dezvoltarii economice, politice si, mai ales, ale modului de stabilire a relatiilor interumane si de productie si au luat masuri ferme, curajoase de adoptare direct a noilor tehnologii ale informatiei. Tari din Asia de Sud-Est, din America Latina si din America de Sud au facut saltul din "feudalism" direct in Societatea Informationala! Insula inteligenta care este Singapore, "paradisul informatic" indian, aplicatiile specifice noii Societati Informationale cum ar fi utilizarea documentelor electronice si a semnaturii electronice, introducerea votului electronic, folosirea pe scara larga a acestor tehnologii pentru intarirea si dezvoltarea unor caracteristici specifice democratiei realizate in Thailanda, Noua Zeelanda, Brazilia, Costa Rica sunt considerate exemple care demonstreaza ce se poate realiza atunci cand exista vointa politica, atunci cand se adopta de catre guverne masuri de sprijinire a industriei specifice, de incurajare si sprijinire financiara a intreprinderilor mici si mijlocii, de educare continua a cetatenilor si de castigare a increderii acestora fata de aceasta noua societate.

Din pacate, in Romania, in locul saltului asteptat catre Societatea Informationala s-a produs o intoarcere catre trecut, s-a instituit un sistem de relatii de tip "feudal" in agricultura si in administratia publica. Spunem "de tip feudal" datorita tendintei de faramitare a patrimoniului agricol, de recurgere fortata la plugul tras de boi, la izolarea in "feude", bine aparate, a majoritatii institutiilor publice, de la ministere si pana la ultima primarie de comuna. Ministrii, prefectii, presedintii de consilii judetene si primarii, cu unele fericite si rare exceptii, s-au luptat pentru castigarea unei autonomii cat mai depline atat in luarea deciziilor, cat si in gestionarea fondurilor financiare. Neprotejata de legislativ, aceasta "feudalizare", s-a produs in fapt si a determinat o deteriorare evidenta a relatiilor institutiilor administratiei publice cu cetatenii (vezi mortii si ranitii de la cozile pentru plata impozitelor), cu celelalte organizatii reprezentante ale sectorului economic, de stat sau privat (vezi joaca de-a reducerea impozitului pe profitul reinvestit, vezi jocul de-a privatizarea!). Izolare a insemnat necomunicare, lipsa de transparenta in activitatea proprie si, ceea ce este foarte grav, luarea unor decizii contradictorii in unele probleme de interes national (listele multiple de privatizare ale anilor 1997 si 1998, modul haotic de restructurare a unor sectoare economice importante - minerit, energetic, siderurgic, petrolier, prin lipsa de comunicare a institutiilor abilitate ale statului - Ministerul Reformei, Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, ca sa dam doar cateva exemple).

Problema Societatii Informationale ar trebui abordata la nivel national, pe mai multe paliere, care se influenteaza si interconditioneaza. Respectivele paliere sau componente ale sistemului unitar care este societatea romaneasca, sunt prezentate in urmatoarea schema:

inapoi

 

Model de abordare, pe paliere, a Societatii Informationale

 

Schema ilustreaza modul in care ar trebui sa interactioneze cele 5 componente ale societatii romanesti, in vederea cresterii nivelului de informare si comunicare, a nivelului cantitativ si calitativ al serviciilor oferite de administratia publica si comunitatea de afaceri catre cetateni, a rolului primordial pe care trebuie sa-l joace sectorul industriei de tehnologie a informatiei si comunicatiilor in asigurarea bazei tehnice si tehnologice necesare, precum si de pozitia de avangarda pe care trebuie sa se situeze cercetarea stiintifica in vederea gasirii de solutii adecvate, moderne pentru problemele cu care se confrunta administratia publica, sectorul de tehnologie a informatiei si comunicatiilor, precum si mai marile sau mai micile societati comerciale si intreprinderi de productie.
In mod normal, ar trebui sa se acorde, si in Romania, tuturor cetatenilor tarii, tuturor agentilor economici cu capital de stat, mixt sau privat, tuturor organizatiilor cetatenesti sau profesionale, tuturor organizatiilor neguvernamentale sanse egale de dezvoltare si afirmare a personalitatii fiecarui individ, de dezvoltare economica a tuturor societatilor comerciale in conditiile noii Societati Informationale, in conditiile asigurarii accesului liber, neingradit la informatiile publice si guvernamentale, in conditiile unei concurente loiale specifice economiei de piata.
Acordarea de sanse egale de acces la informatii si cunostiinte ar impulsiona spectaculos apetitul pentru inovare, pentru perfectionare, va crea in acelasi timp conditii echitabile pentru promovarea concurentei de piata, pentru dezvoltare economica, va crea economiei de piata conditii cu adevarat democratice de functionare, astfel ca, dispunand de aceleasi informatii si cunostinte, beneficiind de aceleasi surse obiective de informare, sa castige cel mai bun, cel mai bine pregatit! In toate domeniile de activitate!

inapoi

 

Pietrele de temelie ale Societatii Informationale

Vom prezenta principalele masuri ce se impun atat pentru demararea efectiva a procesului de edificare a Societatii Informationale, cat mai ales pentru consolidarea acestui proces prin actiuni de ordin legislativ, educational, fiscal si financiar, pentru armonizarea dorintelor si cerintelor proprii fiecarui sector de a dispune de resurse pentru participarea la construirea acestei societati, cu cele ale interesului general: asigurarea conditiilor pentru un trai decent, material si spiritual, pentru toti cetatenii tarii, cresterea nivelului de satisfactie a cetatenilor Romaniei pentru faptul ca traiesc si muncesc in aceasta tara.
Administratia publica este sistemul institutional prin care se administreaza o comunitate de oameni, organizata ca tara, ca judet, ca oras sau comuna. Este principala veriga si, implicit, cea mai responsabila componenta a societatii chemata sa asigure cadrul favorabil dezvoltarii comunitatii, sa asigure servicii diversificate si de calitate pentru cetateni, sectorul economic si cel social.
Sistemul administratiei publice trebuie sa functioneze coerent, sa beneficieze de date corecte si in timp util pentru analizarea situatiilor si luarea deciziilor, sa permita si chiar sa asigure comunicarea intre toate componentele sistemului: ministere, alte institutii de nivel guvernamental, prefecturi, primarii si consilii judetene. Daca suntem de acord ca administratia publica centrala si locala are rol de "de executie" in sistemul puterilor din stat, daca luam in considerare rolul sau de "reglementator" al organizarii si functionarii diferitelor sectoare de activitate, trebuie sa mai fim de acord si ca administratia publica trebuie sa-si ia propriile masuri de restructurare, modernizare si chiar de regandire a rolului si modului de functionare, in special in contextul creat de aparitia si dezvoltarea conceptului de Societate Informationala.
Guvernul Romaniei, prin institutiile sale centrale, dar si prin cele distribuite teritorial, precum si "guvernele locale" reprezentate de consiliile judetene si cele locale, trebuie sa joace rolul de "patron" in raport cu propriile activitati: sa ia masuri pentru eficientizarea activitatii, sa aiba o politica rationala cu privire la resursele sale umane si materiale, sa administreze cu "parcimonie" resursele financiare (banul public!), sa diversifice si sa imbunatateasca calitatea serviciilor pe care le presteaza catre celelate segmente ale societatii .
Punerea bazelor pentru construirea Societatii Informationale ii revine in aceasta perioda in cea mai mare parte statului.
Exemplele pe plan mondial si european au marcat importanta si necesitatea prezentei statului in calitate de catalizator al activitatilor desfasurate in acest domeniu, in calitate de stimulator intern si partener european si mondial al altor state, in vederea promovarii unor politici nationale coerente si armonizate cu politicile europene si mondiale in acest domeniu.
Daca se recunoaste ca mai exista unele "specializari" industriale inguste, tot asa se recunoaste ca exista si un fenomen de "globalizare" a dezvoltarii, care reclama o mai stransa cooperare intre state si, implicit, o crestere a fluxului de informatii dintre acestea. In Societatea Informationala, cel care trebuie sa ia initiativa, sa promoveze legi si reglementari specifice care sa favorizeze construirea Societatii Informationale, sa intervina ori de cate ori "se gripeaza" angrenajul care "trage" comunitatea catre Societatea Informationala trebuie sa fie statul. Statul trebuie sa se adapteze si sa se reorganizeze pentru a sluji cel mai bine interesele nationale in contextul construirii Societatii Informationale.

inapoi

Organisme bune de "tras carul" Romaniei spre Societatea Informationala

Ar fi oportune:
1. Infiintarea Ministerului pentru Societatea Informationala - MSI (similar cu organizarile din Danemarca, Statele Unite), prin reorganizarea Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica, a Departamentului pentru Reforma Administratiei Publice Centrale, a Departamentului pentru Administratia Publica Locala si, eventual, a Departamentului pentru Integrare Europeana, cu urmatoarele caracteristici si atributii principale:

  • Condus de un Ministru, membru al Guvernului
  • Durata maxima de existenta: 10 de ani
  • Ordonator primar de credite pentru Societatea Informationala (finantare de studii, proiecte, investitii de interes national, inter/trans-departamental …)
    •
  • Constituirea si administrarea unui Fond national special pentru Societatea Informationala, precum si controlul modului de utilizare a fondurilor pentru Societatea Informationala atribuite prin bugetul de stat ministerelor si altor institutii publice (avizare proiecte, participare in comisii de licitatii etc.)
  • Elaborarea de reglementari specifice Societatii Informationale (cu precadere in domeniile tehnologiei informatiei si comunicatiilor, dar cu analizarea si reglementarea formelor de impact asupra intregii societati, reducerea si eliminarea pirateriei software),
  • Definirea activitatilor sustinute prin masuri guvernamentale specifice si propunerea de politici fiscale specifice domeniului (reduceri/scutiri de plata a impozitelor pe profit, reduceri de TVA, etc.)
  • Elaborarea de criterii de selectare a partenerilor nationali sau externi pentru Societatea Informationala, evaluarea, certificarea si supravegherea calitatii produselor si serviciilor pentru furnizorii de produse si servicii de tehnologia informatiilor si comunicatiilor de date care doresc sa aiba relatii contractuale cu institutiile publice si guvernamentale
  • Promovarea si finantarea unui sistem coerent de proiecte-pilot care sa demonstreze viabilitatea si eficienta noilor metode de lucru si de furnizare de servicii specifice Societatii Informationale, in vederea adoptarii lor ulterioare ca forme legale de organizare si functionare a institutiilor statului
  • Regandirea activitatilor guvernamentale/administrative prin prisma utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor in procesul de reforma
  • Armonizare legislativa cu cea europeana privind Societatea Informationala.

2. Crearea Forumului National pentru Societatea Informationala - FNSI, in conformitate cu recomandarile Uniunii Europene, (in care vor fi reprezentate toate sectoarele de activitate), cu urmatoarea componenta:

  • Secretarii de Stat cu atributii si responsabilitati in realizarea si aplicarea de programe specifice fiecarui minister economic in domeniul Societatii Informationale (fiecare minister va avea un Secretar de Stat cu sarcini exclusive in acest sens)
  • Presedintii Asociatiilor profesionale de tehnologia informatiei si comunicatiilor (ATIC, ANIS, ARIES,..)
  • Presedintii de organizatii neguvernamentale reprezentante ale administratiei publice locale (consilii judetene, municipii, orase nemunicipii, comune)
  • Presedinti sau Directori Generali ai firmelor parteneri strategici ai Guvernului pentru Societatea Informationala
  • ONG reprezentante ale Societatii civile
  • Etc.

FNSI va avea responsabilitati majore in discutarea si armonizarea masurilor sectoriale cu cele nationale pentru construirea Societatii Informationale, actualizarea planurilor anuale de actiuni privind Societatea Informationala. Va contribui la armonizarea masurilor pe plan national cu cele adoptate la nivelul Uniunii Europene. FNSI va monitoriza modul de realizare a programelor guvernamentale, astfel incat sa fie identificate din timp si reduse sau chiar eliminate unele efecte secundare negative pe care le poate produce adoptarea masurilor specifice pentru Societatea Informationala, astfel ca nici un sector de activitate sa nu poata fi ignorat de avantajele aduse de Societatea Informationala.

3. Constituirea Agentiei Nationale pentru Servicii Publice Informatizate - ANSPI (similar Agentiei centrale pentru calculatoare si comunicatii - CCTA din Marea Britanie, a institutiei din anii ‘60-‘80 din Danemarca - DATACENTRALEN) - instrumentul de lucru al Guvernului pentru aplicarea, implementarea si exploatarea proiectelor nationale pentru Societatea Informationala si pentru informatizarea serviciilor oferite cetatenilor si comunitatii de afaceri :

  • Durata limitata de existenta - maxim 20 ani, in functie de evolutia construirii Societatii Informationale si de crearea unui parteneriat eficient, tehnic si economic, intre sectorul public si cel privat privind realizarea de proiecte, implementarea si exploatarea de sisteme informatice specifice, furnizarea de servicii etc., dupa care se supune privatizarii;
  • Distributie nationala, (sediu central in Bucuresti si Centre Judetene de Servicii Publice Informatizate - CJSPI in fiecare judet al tarii) (se poate avea in vedere si organizarea la nivel regional, prin crearea de centre care sa acorde servicii de specialitate unor grupuri de judete)
  • Realizarea de parteneriate nationale sau locale cu firme reprezentante ale industriei de software si atragerea si implicarea acestora, in conditii ale economiei de piata, dar pe baza unor norme si reglementari specifice elaborate de Ministerul pentru Societatea Informationala, care sa permita realizarea proiectelor de informatizare a administratiei publice
  • Administrarea Nucleului de Coerenta Informationala, a nomenclatoarelor unitare de interes national
  • Urmarirea cu rigurozitate ca toate institutiile publice sa utilizeze in mod legal echipamentele si programele informatice, actionand pentru reducerea la zero a infractiunilor de utilizare fara licenta a acestora
  • Proiectarea si realizarea de aplicatii de interes guvernamental, national, judetean sau local
  • Realizarea aplicatiilor de interconectare informatica a tuturor institutiilor publice, prin care se va favoriza realizarea, implementarea si furnizarea serviciilor de tip "ghiseu unic"
  • Asigurarea accesului la informatia publica/guvernamentala
  • Achizitii publice centralizate pentru institutiile publice.

inapoi

 


Decalogul Informatizarii administratiei Publice

Pentru extinderea utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor la nivelul intregului sistem al administratiei publice centrale si locale, ar fi recomandabili urmatorii pasi:

1. Un functionar public - un calculator, fiecare institutie publica - cel putin o retea locala pana in anul 2004.
Echipamentul de calcul este principalul instrument de lucru in Societatea Informationala, el trebuind sa inlocuiasca treptat instrumentele traditionale ale functionarilor publici (hartia, creionul, telefonul). In Europa de vest si Statele Unite ale Americii sunt multe state care au cel putin un calculator la doi functionari publici, Danemarca putandu-se lauda cu procentajul maxim: fiecare functionar public cu calculatorul sau! }inand cont de preturile din ce in ce mai reduse si performantele din ce in ce mai ridicate al acestor echipamente, procesul poate fi terminat in maximum 3 ani.

2. Fiecare functionar public - un certificat de tip "Computer Driving Licence" pana in anul 2008.
Utilizarea calculatorului nu reclama o pregatire specifica de lunga durata, ci doar existenta deprinderii de a studia si invata. In cea mai mare parte a situatiilor actuale, lucrul cu calculatorul "copiaza" procedurile de derulare a activitatilor cotidiene ale functionarilor publici, automatizandu-le, reducandu-le durata de desfasurare si crescandu-le eficienta. Forumul Uniunii Europene si al tarilor din centrul si estul Europei pentru Societatea Informationala de la Praga (12-13 septembrie 1996) a recomandat tuturor tarilor membre, dar si celor aflate in procesul de aderare la Uniunea Europeana sa se alature actiuniilor intreprinse in acest sens de fundatia "European Computer Driving Licence" (ECDL). Proiectul are ca obiective: pregatirea cetatenilor pentru Societatea Informationala, cresterea nivelului de "alfabetizare" in domeniul calculatoarelor si tehnologiei informatiei, dezvoltarea la nivelul intregii forte de munca a aptitudinilor, deprinderilor si a nivelului de intelegere a domeniului tehnologiei informatiei, asigurarea unei calificari minime care sa permita cetatenilor, in raport cu pregatirea de baza, sa devina elemente active ale Societatii Informationale, construirea unui model de educare si instruire pentru Societatea Informationala, facilitarea mobilitatii fortei de munca. Ministerul Educatiei Nationale va trebui sa se autosesizeze si sa se autoimplice in pregatirea intregii populatii pentru a putea trai si munci in Societatea Informationala. Conceptul de "invatare continua" (life-long learning) trebuie institutionalizat cu prioritate in vederea "recuperarii" celor care se confrunta cu probleme de adaptare profesionala la cerintele pietei fortei de munca, in special al celor care nu au cunostintele si deprinderile necesare Societatii Informationale. Sectorul privat este asteptat cu initiative privind contributia sa la cresterea nivelului de pregatire profesionala, de intelegere si utilizare a noilor facilitati oferite si dezvoltate in cadrul Societatii Informationale. Functionarii publici trebuie sa fie primii beneficiari ai programului "Computer Driving Licence".

3. Interconectarea institutiilor administratiei publice centrale si locale din municipiul Bucuresti printr-o retea metropolitana de comunicatii de date la nivelul municipiului pana in anul 2001.
Realizarea de magistrale de comunicatie pe fibra optica de mare viteza, care sa uneasca Bucurestiul cu toate capitalele de judet pana in anul 2003.

4. Fiecare institutie publica conectata la INTERNET pana in anul 2001. Crearea unui Intranet pentru aceste institutii pana in anul 2003.
INTERNET-ul a fost deja adoptat de marea majoritate a Guvernelor europene, dar si din restul lumii, ca cel mai eficient mijloc de comunicare intre administratii si intre acestea si cetateni. Numarul societatilor furnizoare de servicii INTERNET este in crestere si in Romania, ceea ce va asigura o reala competitie in oferirea de astfel de servicii si va crea premise favorabile pentru achizitionarea de astfel de servicii la preturi din ce in ce mai avantajoase. Conditia de baza pentru inscrierea rapida in schimbul electronic de informatii este conectarea intr-un interval de timp foarte scurt a tuturor institutiilor administratiei publice la reteaua Internet.

5. Fiecare functionar public - o adresa de posta electronica pana in anul 2001.
Primul, cel mai simplu si cel mai raspandit instrument de comunicare intre cetatenii Societatii Informationale este posta electronica (electronic mail sau e-mail). Castigarea functionarilor publici pentru Societatea Informationala poate incepe cu deschiderea larga a ferestrelor de comunicare dintre oameni si de acces la informatia disponibila pe din ce in ce mai numeroasele pagini de Web. De aici se poate incepe procesul de educatie a functionarilor publici pentru Societatea Informationala.

6. Fiecare institutie a administratiei publice - un site de prezentare/informare pe INTERNET pana in anul 2001.
In Societatea Informationala exista doar cel care este cunoscut. Cel mai simplu si eficient mod de a marca existenta si a prezenta activitatile desfasurate si serviciile oferite de catre institutiile administratiei publice este cel de a realiza propriul site de prezentare pe INTERNET. Este primul pas spre deschidere, spre transparenta, spre dialog cu cetatenii. Este calea cea mai simpla de a dezvolta mijloacele de functionare ale unei democratii noi, electronice, in care dialogul cetatenilor cu alesii lor si cu institutiile publice poate capata noi valente cu impact direct asupra dezvoltarii economice, sociale si politice a tarii.

7. Legiferarea documentelor electronice si a semnaturii electronice pana in anul 2001.
Informarii si dialogului pe cale electronica trebuie sa li se adauge intr-un viitor de 3-5 ani facilitatea efectuarii de tranzactii pe cale electronica intre administratiile publice si furnizorii de bunuri si servicii, intre administratiile publice si cetateni. In relatiile dintre cetateni, comunitatea de afaceri si autoritatile publice trebuie inlocuite treptat formularele si documentele tipizate pe suport traditional de hartie cu formulare electronice. De la simplele cereri adresate autoritatilor si pana la efectuarea de operatii bancare, tot ceea ce reprezinta acum un formular tipizat va trebui sa capete forme electronice! Iar aceste documente trebuie recunoscute prin lege. Semnatura electronica trebuie sa confirme autenticitate documentului si asumarea responsabilitatii in redactarea acestuia. Semnatura electronica trebuie admisa si recunoscuta de lege si admisa ca proba in justitie. Comisia Europeana a aprobat deja o directiva care reglementeaza conceptul de semnatura electronica si recomanda tuturor tarilor membre sa-si dezvolte legislatia pe acest subiect pana in anul 2001.

8. Fiecare document si formular tipizat - un document electronic pana in anul 2003. Realizarea de servere nationale cu documente electronice
La nivel national sunt mii de documente si formulare tipizate utilizate in relatiile de comunicare intre administratiile publice si intre acestea, comunitatea de afaceri si cetateni. Fiecare tip de institutie publica are un set propriu redus de astfel de documente, dar utilizeaza un mare numar de documente/formulare tipizate valabile la nivel national. Intr-un orizont previzibil de 3 pana la 5 ani acestea pot fi realizate in forma electronica. Se constituie premisa circulatiei electronice a documentelor intre administratii si intre acestea, cetateni si comunitatea de afaceri, ca prim pas spre realizarea ghiseelor unice. Prin aceste ghisee unice, cetatenii pot formula, in format electronic, dintr-un singur punct de acces, probleme a caror solutionare este de competenta uneia sau mai multor autoritati publice. Pot completa documentele electronice solicitate de procedura de solutionare a problemei, pot semna electronic documentele si le pot transmite electronic catre autoritatile publice. In termenul prevazut de lege primesc raspunsul in scris sau sub forma electronica prin prezentarea, o singura data, la ghiseul de la care a formulat cererea sau chiar de acasa sau de la sediul firmei.

9. Proiectarea, realizarea si punerea in functiune a infrastructurii informationale, astfel:

  • Registrul Permanent al Persoanelor Fizice: finalizare in anul 2001
  • Registrul Permanent al Persoanelor Juridice: finalizare in anul 2001.
  • Registrul Permanent al Unitatilor Teritorial-Administrative si al Arterelor de Circulatie: in anul 2001.
  • Dictionarul Documentelor si Procedurilor Administrative: abordare etapizata, sectoriala si finalizare in anul 2003.
  • Registrul Permanent al Cadastrului: debut in anul 2001 si finalizare in anul 2010.

"Entitatile" cu care lucrează institutiile administratiei publice si care reprezintă totodată "tinta" actelor administrative sunt două: persoanele si teritoriul. La rândul lor, aceste entitati au ca elemente componente persoane fizice (cetateni) si juridice (agenti economici si sociali), respectiv terenuri si bunuri imobile si unitati teritorial-administrative. Acestor patru elemente componente le este asociat, din punct de vedere informatic, câte un registru permanent, prin care se identifica printr-un cod unic fiecare "element" din registru si se tine o evidenta unitara a informatiilor specifice asociate acestora, asigurandu-se totodata conditiile de comunicare intre registre. In plus, nevoia de ordine si sistematizare a determinat crearea unor nomenclatoare unitare de uz general (baze de date), care reunesc informatii referitoare la produse si servicii, tipuri de agenti economici, sociali si de unităti teritorial-administrative, ocupatii/meserii, unitati de masura, conturi contabile, semne conventionale cartografice etc. Nu in ultimul rand, procedurilor administrative trebuie sa li se asocieze, sub forma electronica, documentele tipizate utilizate (cu descrierea detaliata a fiecarui camp din document in vederea completarii corecte a acestora), precum si temeiul legal pentru executarea acestor proceduri, constituind ceea ce se numeste dictionarul documentelor si procedurilor administrative. Aceste trei tipuri de entităti (registru, nomenclator si dictionar) constituie nucleul informational.

10. Proiecte pilot pentru fiecare provocare a Societatii Informationale (semnatura electronica in diferite domenii de activitate, securizarea informatiilor si a tranzactiilor, introducerea de carduri electronice mono- sau multifunctionale, raportari financiare pe cale electronica, videoconferinte, orase ale Societatii Informationale, centre publice de informare pe cale electronica a cetatenilor, inclusiv prin utilizarea chioscurilor cu ecrane senzitive, ghisee unice ("one-stop-shop"), vot electronic, democratie electronica etc).

inapoi

 

Ce masuri se impun pentru ca principalul beneficiar al Societatii Informationale sa fie Maria sa, cetateanul

Societatea Informationala ar trebui destinata cu precadere cetatenilor. Ei ar trebui sa devina principalii beneficiari ai Societatii Informationale. Dar cetatenii vor trebui sa fie pregatiti sa devina astfel de beneficiari. Iar Guvernului ii revine sarcina sa organizeze sistemul care sa formeze cetateanul ce va trai in Societatea Informationala.
In acest sens, s-ar impune:

  • Deducerea din veniturile personale ale cetatenilor a cheltuielilor cu instruirea in domeniul utilizarii calculatoarelor, cu plata abonamentelor Internet si cu achizitionarea de produse specifice (calculatoare, imprimante, consumabile etc.) in contextul aplicarii din anul 2000 a impozitului pe venitul global,
    •
  • Favorizarea prin astfel de masuri si altele asemenea ca, pana in anul 2004, 10% din numarul de familii din Romania sa aiba instalat la domiciliu un calculator personal conectat la Internet
  • Reducerea cu 2% a impozitului pe profit pentru firmele si societatile din domeniul mass media care participa sustinut la realizarea de campanii de prezentare, in forme specifice si atragatoare, a conceptelor si principiilor de baza ale Societatii Informationale, a avantajelor directe si indirecte rezultate prin adoptarea si aplicarea acestora, a noilor responsabilitati care revin atat statului, cat si cetatenilor si organizatiilor cetatenesti pentru cresterea nivelului general de intelegere, acceptare si sustinere a procesului de construire a noii societati
  • Pregatirea sustinuta pentru Societatea Informationala a tinerei generatii ca sarcina majora a Ministerului Educatiei Nationale prin pregatirea unui numar suficient de cadre didactice care sa asigure educatia specifica in acest domeniu, precum si prin conectarea la Internet a tuturor unitatilor de invatamant si dotarea acestora cu calculatoare personale, astfel incat sa se asigurare un indicator de 10 elevi la un calculator pana in anul 2005
  • Restructurarea programelor de invatamant si a manualelor scolare astfel incat sa se asigure corelarea continutului acestora cu evolutia rapida din domeniul tehnologiei informatiei, precum si introducerea "alfabetizarii informatice" in paralel cu cea traditionala, incepand de la formele de invatamant prescolar
  • Organizarea, in special pe langa Primarii si Centrele judetene/regionale de servicii publice informatizate, de centre de initiere si instruire in utilizarea calculatoarelor a tuturor cetatenilor, in special pentru facilitarea accesului la informatiile si serviciile oferite "electronic" de administratiile publice
    •
  • Acreditarea unor organizatii de profil pentru organizarea de cursuri de instruire, de verificare a cunostintelor de baza, de testare a aptitudinilor si de eliberare a unui certificat recunoscut pe piata europeana a fortei de munca, in conformitate cu normele fundatiei europene "European Computer Driving Licence"
  • Declansarea unei campanii nationale de reorientare profesionala si de instruire institutionalizata a celor care doresc sa-si schimbe meseria de baza sau sa-si dezvolte noi aptitudini astfel incat sa poata raspunde noilor cerinte de pe piata muncii, piata ce va solicita din ce in ce mai multe meserii pentru a caror practicare va fi necesar lucrul nemijlocit cu calculatoarele.

inapoi

 

Retete de stimulare a comunitatii de afaceri

Prin comunitate de afaceri intelegem toate sectoarele de activitate ale economiei nationale (industrie, agricultura, comert) cu activitate exclusiva in domeniul productiei de bunuri si prestarii de servicii, cu exceptia celui de tehnologie a informatiei si comunicatiilor, caruia i se va acorda o atentie aparte. Masurile au ca principal scop stimularea acestei comunitati de a actiona, tehnic si financiar, in sensul adoptarii si extinderii utilizarii acelor solutii de modernizare a activitatilor proprii care folosesc cu precadere servicii si produse ale tehnologiei informatiei si comunicatiilor. In felul acesta se va putea inregistra un salt spectaculos in ceea ce priveste structurarea si dezvoltarea unei cereri adecvate pentru astfel de produse si servicii si, implicit, la dezvoltarea sectorului de tehnologie a informatiei si comunicatiilor pe cale naturala.

  • Scutire, pe o perioada de 10 ani, a platii impozitului pe profitul reinvestit in echipamente de calcul, software de baza si de aplicatie, pentru realizarea de proiecte si sisteme informatice, precum si pentru scolarizarea salariatilor proprii in vederea folosirii acestor echipamente, programe si sisteme in activitatea lor curenta
  • Reducerea la 1 an a perioadei de amortizare a investitiilor in echipamente de calcul si software, in stricta concordanta cu ritmul de innoire a domeniului
  • Reducerea cu 1% a impozitului pe profit pe o perioada de 4 ani pentru firmele conectate la INTERNET, ca forma de stimulare a conectarii acestora la Internet si de subventionare indirecta, la utilizatorul final, a tarifelor practicate pe piata pentru serviciile Internet
  • Promovarea de "credite ieftine" prin subventionarea dobanzilor la creditele acordate de institutiile bancare romanesti pentru realizarea de proiecte si investitii specifice Societatii Informationale.


Retetele de stimulare a sectorului industrial de productie a echipamentelor de calcul si programelor
Sectorul economic chemat sa contribuie decisiv la construirea Societatii Informationale in Romania este cel al tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Masurile propuse au in vedere stimularea in primul rand a firmelor cu capital romanesc care desfasoara activitati de baza in acest domeniu, pentru crearea unui cadru favorabil dezvoltarii lui, a diversificarii ofertei sale la noua cerere de pe piata specifica Societatii Informationale, pentru protejarea fondului valoros de resurse umane din acest domeniu si pentru reducerea treptata a numarului specialistilor romani care aleg calea emigrarii pentru implinirea lor profesionala si pentru asigurarea unui nivel de trai corespunzator pregatirii si importantei sociale a muncii lor.

  • Declararea sectorului de tehnologie a informatiei si comunicatiilor ca sector de importanta strategica pentru economia nationala si privatizarea societatilor comerciale cu capital de stat din acest sector in conditii speciale prevazute prin lege, cu asigurarea pastrarii de catre stat a unor actiuni de control, a pastrarii si dezvoltarii profilului de activitate.
  • Incurajarea privatizarii societatilor comerciale cu capital de stat din sectorul tehnologiei informatiei si comunicatiilor cu precadere prin forme care ofera posibilitatate de cumparare a pachetului majoritar de catre angajatii acestor societati sau de catre firme internationale importante, recunoscute ca atare pe plan mondial
  • Acordarea de facilitati fiscale firmelor acceptate, pe criterii transparente si bine fundamentate, ca parteneri strategici ai Guvernului Romaniei
  • Scutire de impozit pe profit in primii trei ani de activitate pentru firmele cu capital romanesc sau mixt nou infiintate care desfasoara, ca activitati de baza, activitati specifice domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor, inclusiv furnizarea de servicii Internet. Masura va fi valabila timp de 10 ani
  • TVA zero in primii doi ani de functionare a firmelor cu capital romanesc sau mixt nou infiintate care au ca activitate de baza realizarea de produse sau furnizarea de servicii din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor, inclusiv a celor furnizoare de servicii Internet. Masura va fi valabila timp de 5 ani
  • Reducere cu 50% a TVA pe o perioda de 10 ani pentru produsele si serviciile apartinand domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor realizate sau, respectiv, furnizate de toate celelalte firme care au ca activitate de baza realizarea de astfel de produse sau furnizarea de astfel de servicii
  • Taxe vamale zero pentru produsele si componentele specifice sectorului tehnologiei informatiei si comunicatiilor, conform acordului semnat cu Organizatia Mondiala a Comertului (masurile au fost stabilite la Conferinta de la Singapore din 1995, iar Romania a aderat la aceste masuri in 1996)
  • Stimularea concurentei in domeniul serviciilor de telecomunicatii de date, ca premisa a reducerii tarifelor la telecomunicatii.
  • Eliminarea procedurii de reajustare periodica a tarifelor in telecomunicatii in functie de rata de schimb leu/dolar.


Retetele de stimulare a cercatarii stiintifice

Rolul de locomotiva pentru intregul tren de activitati specifice Societatii Informationale revine cercetarii stiintifice. Aceasta va trebui sa fie astfel organizata si sprijinita incat sa-si largeasca baza de desfasurare a activitatii in acest domeniu prin atragerea, alaturi de institutele si centrele de specialitate existente, si a sectorului industrial al tehnologiei informatiei si comunicatiilor, prin incurajarea investitiilor private in activitatea de cercetare din acest sector. Se are in vedere crearea unui cadru favorabil sustinerii activitatii de cercetare prin atragerea sectorului bancar in procesul de finantare a proiectelor si aplicatiilor pilot specifice Societatii Informationale.

  • Crearea Centrului National de Cercetare pentru Societatea Informationala - CNCSI (similar cu Institutul pentru Societatea Informationala - INSOC din Finlanda), posibil de construit pe baza unui "centru de excelenta" pentru Societatea Informationala, a carui organizare va putea beneficia de fonduri alocate prin Programul Cadru 5 de Cercetare-Dezvoltare al Comisi ei Europene, cu sarcini vizand, printre altele

- Realizarea de studii de impact ale construirii Societatii Informationale asupra tuturor segmentelor societatii (interdisciplinaritate),
- Realizarea de studii si cercetari fundamentale si aplicative in domeniul Societatii Informationale si realizarea si experimentarea de proiecte pilot pe probleme specifice (document electronic, semnatura electronica, vot electronic, comert electronic, utilizare EDI, invatare la distanta, lucru la distanta, tele-asistenta medicala, intreprindere "virtuala", comunitate "virtuala", "orase inteligente" etc.)
- Colaborare in domeniul cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice cu celelalte institute din tari ale UE (proiecte comune - IDA, GOL, EDC, TeleCities, participare la reteaua europeana a centrelor de excelenta in domeniul Societatii Informationale etc.)
- Instruirea periodica, prin cursuri de scurta durata, a membrilor Guvernului Romaniei si a altor demnitari cu functii de raspundere din cadrul Presedintiei si Parlamentului in legatura cu cele mai noi mijloace si instrumente suport de decizie puse la dispozitie de sectorul tehnologiei informatiei si comunicatiilor, informarea acestora asupra tendintelor si realizarilor, precum si asupra masurilor adoptate pe plan european si mondial in domeniul "electronizarii" actului de guvernare, inclusiv in cel al reducerii costurilor la nivelul administratiei publice si in cel al cresterii si diversificarii serviciilor "electronice" oferite cetatenilor si comunitatii de afaceri
- Elaborarea unui set de indicatori specifici de evaluare a evolutiei procesului de construire a Societatii Informationale.

  • Sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii prin incurajarea desfasurarii de cercetari stiintifice specifice domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor prin reducerea cu 50%, pe o durata de 10 ani, a impozitului pe profitul reinvestit in activitati si proiecte de cercetare de catre firmele cu capital integral romanesc, care au declarata activitatea de baza in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor si care isi autofinanteaza activitati de cercetare in scopul imbunatatirii calitatii si performantelor produselor si serviciilor pe care le realizeaza si comercializeaza
  • Eliminarea, pe o perioada de 5 ani, a impozitului pe profitul investit de firmele de orice profil si cu orice fel de capital in lucrari de cercetare privind Societatea Informationala realizate de firme si institutii de specialitate, altele decat institutiile investitoare
  • Alocarea, pe o durata de 10 ani, a unui procent de cel putin 25% din bugetul anual al cercetarii pentru cercetari in domeniul Societatii Informationale, in concordanta cu cerintele pe plan national si aliniate celor promovate si sustinute de Comisia Europeana. Procentul nu va fi mai mic de 0,25% din PIB
    •
  • Constituirea unui fond national de sustinere financiara sub forma de burse, granturi etc. a tinerilor cercetatori care doresc sa-si imbunatateasca performantele profesionale si sa se perfectioneze in domenii specifice Societatii Informationale in cadrul unor programe nationale si internationale de masterat si doctorat.

inapoi

 


 Legislatia specifica Societatii Informationale - in Romania, deocamdata, un VIS

Un rol deosebit de important este acordat domeniului legislativ, chemat sa inlocuiasca sau sa modifice o mare parte a actelor normative in vigoare, astfel ca acestea sa contribuie la construirea unei Societati Informationale sanatoase, care sa previna infractiunile si fraudele informatice, sa pedepseasca sever infractiunile facute cu mijloace informatice sau comise impotriva componentelor de baza ale Societatii Informationale, cu precadere cele care vizeaza bazele si bancile de date, acte normative aliniate celor adoptate de Parlamentul European sau de Consiliul sau de Ministrii in acest domeniu.

Pentru ca acest vis sa devina, in sfarsit, realitate, ar fi necesare:

  • Propunerea si aprobarea unei legi organice privind Societatea Informationala, cu prevederea infiintarii Ministerului pentru Societatea Informationala si alocarea a 4% din bugetul de stat pentru finantarea realizarii si implementarii proiectelor dedicate construirii Societatii Informationale (echivalent cu cel al educatiei, deoarece ambele configureaza viitorul dezvoltarii economice si sociale a Romaniei in secolul 21), alocat astfel: 3,75% Ministerului pentru Societatea Informationala si 0,25% Agentiei Nationale pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare
  • Analizarea setului actual de legi care reglementeaza organizarea si functionarea unor institutii ale administratiei publice centrale si locale si aducerea de amendamente, intr-o maniera coerenta, pentru orientarea acestor institutii catre desfasurarea, cu preponderenta, a activitatilor si furnizarea serviciilor specifice folosind instrumentele puse la dispozitie de noile tehnologii ale informatiei si comunicatiilor
  • Constituirea in Senat si Camera deputatilor a unor Comisii de specialitate pentru elaborarea legislatiei sau validarea unor initiative guvernamentale specifice promovarii si sustinerii Societatii Informationale
  • Acordarea de catre Ministerul pentru Societatea Informationala de avize din punct de vedere informatic tuturor actelor normative elaborate de Guvern, in vederea asigurarii atat a coerentei lor informatice, cat mai ales a declansarii din timp a activitatilor de elaborare a instrumentelor informatice de aplicare a acestor acte normative de indata ce aceste sunt validate de Parlament si promulgate de Presedintele Romaniei (sarcina ce va fi atribuita Agentiei Nationale pentru Servicii Publice Informatizate)
  • Armonizarea prevederilor actelor normative in vigoare (legile 26/90, 69/91, 26/94, 105/96, HG 213/95, HG 111/97, HG 112/97, HG 113/97, HG 447/97, HG 893/97, HG 936/98, HG 973/98, HG 140/99 etc.) in vederea crearii cadrului legal de proiectare, realizare, implementare si exploatare a Nucleului de Coerenta Informationala, format din Registrele permanente ale persoanelor fizice si juridice, a unitatilor teritorial-administrative si a arterelor de circulatie, a cadastrului general, precum si a nomenclatoarelor unitare si a dictionarului documentelor si procedurilor administrative
  • Elaborarea unui act normativ care sa reglementeze folosirea limbii romane in cadrul tuturor aplicatiilor destinate a fi utilizate de functionarii publici sau de catre cetatenii care intra in contact "electronic" cu institutiile publice. Adoptarea si instituirea obligativitatii de utilizare a diacriticelor specifice limbii romane atat pentru producatorii si distribuitorii de tastaturi pe teritoriul Romaniei, cat si pentru proiectantii si realizatorii de aplicatii de sisteme informatice pentru administratia publica
  • Adoptarea unor standarde internationale privind schimbul informatizat de date (de ex. EDI) si adaptarea lor la necesitatile de schimb de informatii intre institutiile administratiei publice din Romania, ca premisa a integrarii informationale cu celelalte administratii publice din Europa
  • Adoptarea de acte normative specifice pentru:

_ protectia persoanelor fata de accesul neautorizat la datele personale gestionate electronic,
_ comertul electronic
_ semnatura electronica,
_ documentul electronic,
_ votul electronic,
_ accesul la informatiile guvernamentale
_ utilizarea "cartelelor magnetice inteligente multifunctionale" (smart card-uri) in tranzactiile comerciale si in cele realizate cu autoritatile publice.

inapoi

 

Generatoarele de fonduri pentru Societatea Informationala

De unde vor fi luati banii pentru finantarea proiectelor pentru Societatea Informationala?
Guvernul ar trebui sa fie primul care sa se implice in acest proces, prin redistribuirea mai rationala a fondurilor catre domeniile prioritare ale dezvoltarii economice. In acest sens, ar trebui promovata o politica de reducere a fondurilor destinate protectiei sociale pasive (ajutoare si indemnizatii de somaj, plati compensatorii etc.) si realocarea lor pentru o protectie sociala activa: crearea de obiective de investitii specifice Societatii Informationale si, in consecinta, crearea de noi locuri de munca, reorientarea profesionala a celor disponibilizati, "scolarizarea" acestora pentru a putea practica meseriile secolului 21. Masurile vor conduce implicit la o crestere a bazei de impozitare a veniturilor directe, ceea ce va compensa reducerile de impozite pe profit si taxe propuse pentru cetateni si pentru sectorul industriei de software! Astfel economia insasi a Romaniei va fi generatoare de fonduri pentru obiectivele Societatii Informationale.
De asemenea se propune constituirea unui Fond National Special, destinat in exclusivitate actiunilor si proiectelor Societatii Informationale si administrat direct de Ministerul pentru Societatea Informationala, prin marirea impozitelor (sau impozitarea suplimentara) a unor produse sau servicii (de exemplu a jocurilor de noroc).

Organismele internationale, cum sunt Banca Mondiala, Fondul Monetar International, Uniunea Europeana vor fi "convinse" sa finanteze proiecte ale Societatii Informationale, prin atragerea unui mare numar de specialisti in domeniu si formularea de proiecte "credibile". Aceste proiecte ar trebui sa se incadreze in lista de proiecte pe care tarile lumii, inclusiv cele ale Uniunii Europene, le promoveaza si finanteaza de mai multi ani in domeniul Societatii Informationale. Promovarea unor astfel de proiecte, absolut necesare integrarii europene, nu va putea atrage "conditii speciale pentru Romania" in ceea ce priveste regimul imprumuturilor sau acordarea de credite nerambursabile. Numai proiectele si programele bine articulate si argumentate vor putea beneficia de sprijin financiar extern. Trebuie actionat de o asa maniera incat sa poata fi folosite toate oportunitatile - tehnice, organizatorice si financiare - oferite de Comunitatea Europeana si mondiala pentru construirea Societatii Informationale!
Prin masurile fiscale propuse, institutiile bancare romanesti ar fi mai bine motivate sa investeasca in proiecte specifice Societatii Informationale! In realitate, piata romaneasca de capital dispune de forta si capacitatea de a sustine cu capital autohton realizarea proiectelor pentru Societatea Informationala.
Exista motive sa se spere ca partenerii strategici ai Guvernului Romaniei pentru Societatea Informationala vor evalua corect atat politica guvernamentala in domeniul Societatii Informationale, vointa lui de a promova masuri concrete si de a sprijini eforturile de construire a Societatii Informationale ca platforma tehnologica si sociala de guvernare, cat si beneficiile pe termen lung ale unor politici proprii de sustinere, in aceasta perioada, a proiectelor nationale initiate de guvern pentru Societatea Informationala. Prin masuri de preturi si de asistenta tehnica favorizante, acesti parteneri strategici ar putea contribui la realizarea de proiecte-pilot, la crearea si dezvoltarea unei piete puternice de produse si servicii specifice tehnologiei informatiei si comunicatiilor.

inapoi

(Titlurile, subtitlurile, scurtari ale textului si sublinierile apartin redactiei - ID)