Conferința aduce în atenția publicului relația complexă dintre om, microbiom și mediu, de echilibrul căreia depinde supraviețuirea umană.

Prof. Carmen Chifiriuc consideră că pe măsură ce lumea actuală cunoaște mutații profunde, devine esențial rolul medicinei și al științelor vieții în decelarea mecanismelor complexe declanșate de evenimente globale dramatice, manifestate simultan, precum migrația forțată, dezechilibrele climatice, inechitatea socială și insecuritatea economică, pandemiile sau conflictele armate. De la infecțiile virale și rezistența la antibiotice până la imunitate și microbiom, provocările pentru cercetările actuale din microbiologie și imunologie sunt tot mai intense, atât pentru identificarea unor soluții realiste, cât și pentru susținerea unei informări corecte la nivelul societății privind importanța menținerii unei imunități echilibrate și a integrității microbiomului.

Expunerea demonstrează că disbiozele, implicate într-o gamă largă de afecțiuni grave, sunt elemente care trebuie tratate cu seriozitate, acceptând că organismul uman este o structură complexă, programată să emită semnale ori de câte ori există un dezechilibru. Iar aceste semnale trebuie corect interpretate pentru menținerea stării de sănătate.

Carmen Chifiriuc este profesor abilitat de microbiologie și imunologie, coordonator al Institutului de Cercetare, Universitatea din București. Începând cu anul 2019 este prorector pentru cercetare în cadrul universității bucureștene. Și-a început cariera de cercetare în 1997 ca biolog în laboratorul Vibrio din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „I. Cantacuzino“, București. A fost bursier al Rețelei Internaționale a Institutelor „Pasteur“ din Bangui și Paris, iar în 2005 și-a susținut teza de doctorat pe tema interacțiunii dintre paraziți şi statutul imunitar al gazdei. În calitate de manager național a contribuit la includerea României în Rețeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice (EARSS).

În prezent prof. Chifiriuc este coordonator și responsabil pentru numeroase granturi de cercetare naționale și internaționale, ale căror principalele direcții de cercetare sunt investigarea rezervoarelor de virulență și rezistență la antibiotice din sectorul clinic și din mediu; studiul interrelațiilor gazdă-agent infecțios, al rolurilor microbiotei în diferite patologii și al imunității antiinfecțioase; dezvoltarea unor metode rapide de diagnostic microbiologic; dezvoltarea și evaluarea unor noi strategii antimicrobiene, cu aplicații în domeniul biomedical și în ecologie.