În 1280, la Roma, un Kabbalist de origine sefardă, Abraham Abulafia, a declarat că a primit o revelație despre o „religie nouă“, o „nouă Torah“ și un nou nume divin. Ele reprezentau o religie universală, despre care intenționa să discute cu Papa. Activitatea sa literară și orală de după 1280 dezvoltă ideile conținute în revelațiile menționate, pe care le va elabora în câteva tratate, în care se reprezintă ca Mesia. Idei similare au fost dezvoltate de Isidore Isou [Ion Goldstein], originar din Botoșani, într-o carte scrisă în franceză (L’agrégation d’un nom et d’un Messie, Gallimard, 1947), în care el se identifică într-un mod explicit cu Abulafia și declară că ideile lui despre lettrisme, care a devenit o mișcare artistică în Franța, au fost derivate de la Kabbalist. Cartea a fost scrisă în București în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Moshe Idel s-a născut în România, în orașul Târgu Neamț, în 1947 și a emigrat în Israel în anul 1963, unde a studiat literatura ebraică și engleză la Universitatea din Haifa, fiind licențiat în ambele domenii. Teza de doctorat elaborată în domeniul Cabalei, despre Scrierile și învățătura lui Rabbi Avraham Abulafia, căruia îi este dedicată și conferința de la Academia română, a fost finalizată cu diplomă Summa cum laude.

În perioada 1972-1976 a fost cadru didactic la Universitatea din Haifa, iar în 1974 a devenit asistent la Universitatea Ebraică din Ierusalim. În anul 1987 a devenit profesor titular al universității, iar în 2008, profesor emerit. Coordonatoral Departamentului de Gândire Ebraică din cadrul aceleiași universități și președintele mai multor comisii academice, profesorul Moshe Idel a fost invitat să susțină prelegeri la Institute for Advanced Studies la Universitatea Ebraică și la Institute for Advanced Studies la Universitatea Pennsylvania în Philadelphia, iar în 2010, la Institutele Tiqvah și Strauss de la Facultatea de Drept a New York University. A fost invitat de mai multe ori la Conferințele „Eranos“ la Ascona, în perioada 1994-2013. Din anul 1989 este senior researcher la Hartman Institute din Ierusalim.

Domenii de cercetare:
A studiat fazele cele mai importante ale istoriei misticii ebraice, în special în secolele XIII, XVI, precum și hasidismul în secolul al XVIII-lea. Cercetările sale s-au concentrat, mai ales, pe tema extazului și magiei în literaturile mistice, pe fenomenologia Cabalei, tehnicile mistice, relația dintre Cabala și Renașterea italiană, studiul religiilor în general, cu un accent pe operele lui Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu.