Principalele munci agricole au păstrat multă vreme, alături de caracteristici arhaice, și sensuri simbolice, alegorice sau metaforice, implicate în ritualuri cu funcții sacre, structurate printr-un sistem de practici, de obiceiuri și de ritualuri riguros ordonate în ciclul sărbătorilor calendaristice. Iar prezentarea vegetalului ca marcă specifică pentru o cultură tradițională, cum este cea românească, devine mai semnificativă atunci când, precum în cazul lunii iunie, considerată „cap de vară“, actelor culturale cu valori și funcții simbolice li se alătură sărbători cu relevanță religioasă, semnificațiile și rosturile celor două tipuri de manifestări corelându-se și potențându-se reciproc.

Filmul etnografic despre Sânziene, care va fi prezentat în completarea conferinței, realizat de o echipă de specialiști din Institutul de Etnografie și Folclor, ilustrează câteva dintre valorile specifice atribuite în folclor zilei de 24 iunie. Urmărind desfășurarea ritualurilor și „citind“ mesajele încifrate, de-a lungul sutelor de ani, în gesturile cultuale și în recuzita însoțitoare, se poate descifra un adevărat „cod al vegetalului“, care conferă specificitate segmentului de activități reprezentative pentru muncile agricole la recoltarea holdelor.

Academician Sabina Ispas, membru titular al Academiei Române (2009), este director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“ și președinte al Secției de arte, arhitectură și audio-vizual a Academiei Române. Specialist remarcabil în folcloristică și etnologie, cunoaște în profunzime mecanismele specifice creației populare, dinamica fenomenelor folclorice și rolul folclorului în definirea identității noastre culturale. Câteva lucrări reprezentative pentru o activitate științifică și culturală bogată: Lirica populară de dragoste (1985), Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. „Cântecul pețirii“ (1995), Cultură orală și informație transculturală (2003), Colindatul tradițional românesc. Sens și simbol (2007).