Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

Împlinirea a 170 de ani de la întemeierea Muzeului de Științe Naturale și Antichități, a 140 de ani de la semnarea, de către Alexandru Ioan Cuza, a decretului de organizare a Muzeului Național de Antichități (25 noiembrie 1864) și 50 de ani de la începerea cercetărilor arheologice sistematice în dava getică de la Popești, Argeș a fost marcată de o sesiune științifică, desfășurată în ziua de 25 noiembrie în aula Academiei Române și organizată de Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române. După cuvântul de deschidere rostit de acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române, au prezentat comunicări: acad. Dan Berindei - „Istoria și arheologia în contextul domniei lui Alexandru Ioan Cuza”; prof. univ. dr. Al. Suceveanu - „170 de ani de arheologie în România”; prof. univ. Alexandru Vulpe, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului V. Pârvan - „Siturile de Popești - o imagine de ansamblu” și dr. Nona Palincaș - „Statutul social și relațiile de gen în Bronzul târziu de la Popești. Pledoarie pentru o altfel de arheologie”.

Cei șapte ani de domnie ai lui Al. I. Cuza au fost benefici și pentru istoriografie, pentru că, așa cum spunea acad. Dan Berindei, „discursul istoric era indispensabil discursului politic”. În acest context, „înființarea Muzeului de Antichități rămâne o înfăptuire a domnului Unirii, dar și un moment marcant al procesului de ascensiune culturală a României.” După o amplă și documentată incursiune în cei 170 de ani de arheologie, Al. Suceveanu a menționat că două probleme ale cercetării arheologice din țara noastră. Prima este noua orientare pluridisciplinară, față de care observă că „orice exagerare, în sensul abandonării vechilor criterii, riscă să devină neproductivă.” A doua se referă la locul pe care îl va avea această instituție în viitoarele structuri europene, câtă  vreme  sunt voci care susțin „inoportunitatea unui institut central de arheologie” Doar că aceasta „ar însemna un act de non-civilizație...și dacă s-ar face, strămoșii nu ne-ar ierta-o” Comunicările prezentate de Al. Vulpe și Nona Palincaș s-au referit pe larg la siturile de la Popeși. Am reținut pledoaria Nonei Palincaș pentru aflarea unor noi moduri de gândire, într-un dialog cu alte științe, pentru că „arheologiei îi revine sarcina de analiza lumile care au fost, de a înțelege cultura materială, acest erou secret al evoluției umanității.”

Cu acest prilej, la Biblioteca Academiei Române s-a deschis expoziția „170 de ani de arheologie în România”.

Dar viitorul? Al. Vulpe mărturisea: Institutul se chinuie cu lipsa de fonduri. Arheologia costă. Căutăm să ne adaptăm la cerințele arheologiei mondiale. Ne vin din Occident publicații prezentând șantiere de arheologie splendide la care ne uităm cu jind. Nu avem bani să facem la fel.” Și o soluție: Institutul încearcă să atragă oameni interesați din străinătate pentru a realiza proiecte comune (Germania Franța, Marea Britanie).

Lucrările au continuat cu prezentarea de comunicări științifice în sala de ședințe a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”.

Au participat membri ai Academiei Române, cadre didactice universitare, specialiști, cercetători, studenți.