C o m u n i c a t   

În amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române a avut loc, în ziua de 31 august 2004, lansarea volumului „Tratat de diabet - Nicolae Paulescu”, coordonat de Constantin Ionescu Târgovişte, membru corespondent al Academiei Române, „ o nouă sinteză românească a problematicii ridicate de una dintre bolile dominante ale epocii moderne, diabetul zaharat”.

În deschidere, acad. Maya Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a apreciat apariţia acestui Tratat ca un eveniment ştiinţific important, marcând, pe de o parte, personalitatea lui Nicolae Paulescu descoperitorul insulinei şi, pe de alta, impresionatul volum de informaţii aduse la zi din bibliografia mondială şi cercetările româneşti, prezentate în 1500 de pagini, riguros structurate în cincisprezece capitole. Fiecare capitol cuprinde definiţia formulată în termeni precişi, urmată de clasificări, prezentări , astfel încât deschide căile unui studiu sistematic aprofundat sau, după caz, doar urmărirea  unor aspecte. Diabetul este prezentat ca „o tulburare complexă a metabolismului energetic al organismului.” Primele capitole sunt dedicate istoricului diabetului zaharat în lume şi în România, ca şi decernării premiilor Nobel pentru diabetologie. Cum este firesc este subliniată prioritatea lui Nicolae Paulescu, ca şi contribuţiile altor mari personalităţi cum este, bunăoară, ale lui Ion Pavel. Nu lipsesc capitolele dedicate celulei şi importanţei ei în diabetogeneză. Sunt preyentate, de asemenea, complicaţiile diabetului în contextul mai larg al considerării acestei maladii ca una „eminamente vasculară”, care „oferă argumente solide pentru urgenta înfiinţare a consorţiului cardiodiabetologilor” Această apariţie este o izbândă a cercetării româneşti la care au contribuit treizeci şi unu de specialişti şi cercetători, coordonaţi de prof. univ. Constantin Ionescu Târgovişte, directorul Institutului de diabet, nutriţie şi boli metabolice „Nicolae Paulescu”. Şi cum, în continuarea acestui Tratat este proiectat „Tratatul de nutriţie Paulescu”, acad. Maya Simionescu şi-a exprimat speranţa că acest proiect va fi  curând realizat la termenul prevăzut.

Prof. univ. dr. Florin Popa, rectorul Universităţii de Medicină Carol Davila a felicitat autorii care au realizat această adevărată „bibliotecă de cărţi dedicate diabetului”. Reliefând valoarea descoperirii insulinei de către Nicolae Paulescu, comunicată în urmă cu 83 de ani,  într-o revistă de specialitate în limba franceză, rectorul UM Carol Davila a amintit de ziua în care a fost dezvelită statuia sa în parcul Universităţii. Amintind şi de alte nume ilustre ale căror cercetări au intrat în istorie, a fost făcută propunerea ca statuile lor să fie aşezate într-o adevărată rotondă a medicinii româneşti.

Prof. Dan Cheţa a evocat moştenirea spirituală a lui Nicolae Paulescu, acest „aristocrat şi ascet” al ştiinţei. Cum se ştie descoperitorul insulinei a fost un profesor şi un savant de excepţie şi faptul că a avut unele idei care nu pot fi împărtăşite, „ o deviere conceptuală”, nu  este de natură să umbrescă meritele sale ştiinţifice. Faptul că nu i-a fost conferit premiul Nobel reprezintă un adevărat scandal. De subliniat că, la Tratatul apărut acum au contribuit şi mulţi tineri cercetători, cărora li s-a oferit prilejul unei reale afirmări profesionale.

În intervenţia sa, Ioan Ganea, director adjunct al Editurii Academiei Române, la care a fost publicat Tratatul a felicitat autorii, pe toţi cei au contribuit la apariţia lui în condiţii de excepţie, în special doamnei Eugenia Ciubîncan, director al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”.  Am reţinut şi propunerea apariţiei altor tratate, de egală valoare, care să poarte numele unor ctitori de şcoli ştiinţifice.

Intuind o posibila întrebare despre titlul lucrării, prof. univ. Constantin Ionescu Târgovişte a amintit de tratatul „Joslin’s Diabes Mellitus”, nume-reper în diabetologia americană, pentru a sublinia că, pentru noi, acest titlu „trebuia legat de numele lui Nicolae C. Paulescu, pentru a sublinia contribuţia cu totul de excepţie a marelui nostru fiziolog în diabetologia europeană.” Un element de originalitate al acestui Tratat este prezentarea istoricului diabetului zaharat, care a necesitat un efort deosebit pentru „identificarea principalelor repere care au marcat istoria gândirii diabetologice, din antichitate până în prezent.” Într-adevăr este un drum lung şi anevoios de la definirea lui ca „boală misterioasă” sau „o boală cu sediu necunoscut”  până la considerarea sa ca o „boală a celui mai complex sistem biologic, cel energetic”, înţelegerea sa fiind  „condiţionată de dezvoltarea chimiei şi biochimiei, a biologiei celulare şi a geneticii.” Accentuând importanţa înfiinţării consorţiului de cardiodiabetologie, distinsul medic a invocat numeroasele noi descoperiri şi metode de diagnostic şi tratament şi faptul că 80% din bolnavii cardiaci sunt şi diabetici. Mulţumind tuturor celor care au contribuit la această „izbândă”, prof. univ. Constantin Ionescu Târgovişte a vorbit şi despre alte două proiecte. Despre primul,  „Tratatul de Nutriţie, Nicolae Paulescu” s-a mai vorbit. Al doilea nu este mai puţin ambiţios: o versiune în limba engleză a „Tratatului de diabet Nicolae Paulescu” care să apară în anul 2007, data la care sperăm că România va intra în Uniunea Europeană. Cunoscând înaltul profesionalism şi seriozitatea asumării unei asemenea responsabilităţi avem toate motivele să credem că ambele proiecte vor fi împlinite.

Au participat acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, membri ai Academiei Române, cadre didactice universitare, cercetători, medici.