COMUNICAT 

În ziua de 20 noiembrie 2003, în amfiteatrul Ion Heliade Radulescu al Bibliotecii Academiei Române s-a desfasurat  sesiunea omagiala Centenar Aurel Avramescu, organizata de Sectia de Stiinte Tehnice si Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei (CRIFST) si Tehnicii ale Academiei Române si Academia de Stiinte Tehnice din România.

Intitulându-si comunicarea Aurel Avramescu - promotor al disciplinelor stiintei si tehnologiei informatiei, acad. Mihai Draganescu, presedintele Sectiei de Stiinta si Tehnologia Informatiei si presedintele CRIFST a prezentat aportul acestui om de stiinta la promovarea disciplinelor de vârf din vremea sa, începând cu anul 1972, când, împreuna cu Gh. Cartianu, C. Penescu, Matei Marinescu si Tudor Tanasescu, a prezentat comunicarea Directii prioritare de cercetare în electronica, automatica si informatica. De altfel, întreaga sa activitate face sa fie considerat, alaturi de alti mari oameni de stiinta, ca premergatori ai Sectiei de Stiinta si Tehnologia Informatiei. Prezentarea pe larg a activitatii acad. Aurel Avramescu în domeniile telecomunicatiilor, al automaticii, îndeosebi al automaticii teoretice a convins ca acad. Aurel Avramescu „ramâne unul dintre premergatorii societatii informationale din România, iar în Academie a premers, prin gândul si actiunea sa, înfiintarea  unei sectii specifice erei informatiei, în care societatea noastra a început sa faca pasi importanti.”

Într-o vreme, colaborator apropiat, acad. Virgil Cândea a vorbit despre Conceptia acad. Aurel Avramescu despre documentarea stiintifica, dincolo de domeniile energeticii, electronicii, în care a excelat. În locuinta acestui mare om de stiinta si cultura se întâlneau, ades, intelectuali rafinati ai vremii, se purtau discutii deosebit de interesant si se asculta muzica clasica. Prin anii ’50 ai secolului trecut, când s-a pus problema reorganizarii Serviciului de Bibliografie al Bibliotecii Academiei Române, a început o colaborarea dintre acad. Virgil Cândea si acad. Aurel Avramescu, care si-a asumat mai ales capitolele privind documentatia tehnica, echipamentele (pe atunci noi) de investigare si colectare a informatiei, redactându-le dupa modele occidentale cele mai recente. Ramân originale capitolele pe care acad. A. Avramescu le-a scris „despre conditiile unei informari eficiente, consideratiile privind rentabilitatea si randamentul, nivelul si volumul documentarii, schemele despre Luminarea si clarificarea unei teme la limita cunoasterii actuale” si despre Raportul optim dintre nivelul si cantitatea materialului documentar cercetat. Asa a aparut, în anul 1960, lucrarea cu peste 500 de pagini, Introducere în documentarea stiintifica, comparata cu primul tratat cu aceasta tema de Paul Otlet, în 1934. Conceptia acad. A. Avramescu despre documentarea stiintifica a fost aceea a unui om de o cultura desavârsit, mai presus de viziunile si practicile tehnicienilor documentarii, prizonieri ai sectoarelor specializate; conceptia unui filosof, pentru care documentarea este parte constitutiva a Cunoasterii prin gândire, traire si aplicare a Adevarului. Acum, la aproape jumatate de secol de la aparitia cartii, acad. Virgil Cândea îsi marturisea emotia si recunostinta pentru acest prieten mai vârstnic.

Comunicarile care au urmat - Activitatea stiintifica a acad. Aurel Avramescu, sustinuta de prof. Gleb Dragan, membru corespondent al Academiei Române si Inginerul si Profesorul Aurel Avramescu - 100 de ani de la nastere, prezentata de prof. dr. ing. Florin-Teodor Tanasescu, secretar general al Academiei di Stiinte Tehnice din România - au evidentiat contributiile stiintifice ale acad. Aurel Avramescu ca si calitatile deosebite de dascal. Nascut în 1903, acad. Aurel Avramescu a urmat cursurile Facultatii de stiinte din Cluj, atras de meseria de inginer electrician. Si-a continuat studiile la Scoala superioara tehnica din Dresda, unde îsi sustine teza de doctorat în anul 1937. Cele este 200 de lucrari, cu multe contributii originale, ale acad. A. Avramescu l-au consacrat repede ca unul dintre cei mai mari electricieni ai tarii. În 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române si titular în 1963. Nu aveau cum sa nu fie amintite si calitatile intelectuale si umane ale acestui savant, dragostea lui pentru frumos, concretizata si într-o bogata colectie de arta care îi poarta numele si despre care a vorbit pe larg acad. Radu Voinea. De altfel, participantii au putut vedea acest univers al frumosului datorita D-nei. Emilia Enache,  care a prezentat  piese deosebite din colectia Maria si Aurel Avramescu.