În ziua de 2 iulie 2003, în Sala de prezidiu a Academiei Române acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române a înmânat Diploma Honoris Causa, profesorului Jean-Charles Fruchart de la Universitatea Lille-Franta, pentru merite stiintifice deosebite si colaborarea cu specialistii români.

În deschidere, acad. Eugen Simion a  prezentat personalitatea si activivitatea stiintifica ale prof. J. Ch Fruchart,  doctor în biochimie si biologie Umana.  A parcurs toate gradele universitare, fiind, din 1975, profesor la Universitatea din Lille. Este director al SERLIA la Institutul Pasteur si director al Unitatii de cercetare INSERM 325 la Institutul National de Sanatate si Cercetare Medicala, membru al Academiei de medicina din Paris si presedinte al Asociatiei pentru Cercetari asupra Colesterolului. În 1995 i s-a conferit gradul de Cavaler al Legiunii de Onoare. În 1999  a fost distins cu premiul Galien, cea mai mare distinctie în domeniul cercetarii medicamentelor. S-a consacrat cercetarii din biochimia lipoproteinelor iar de curând s-a dedicat  identificarii principalilor factori cu rol protector în ateroscleroza si maladiile cardio.vasulare. A publicat peste 400 de studii în prestigioase reviste internationale de specialitate.

Prieten al cercetatorilor români, prof. J. Ch. Fruchart a semnat un protocol de colaborare între Institutul Pasteur din Lille si Institutul de Biologie si Patologie Celulara Nicolae Simionescu (IPBC) al Academiei Române si a initiat o retea de cardiologie în Bucuresti pentru testarea unor medicamente noi, produse prin metode de biotehnologie moderna si testate petru efectele lor la nivelul genelor. 

Prof. J. Ch. Fruchart  a multumit pentru distinctia primita, pe care o considera un semn al bunelor relatii dintre România si Franta. În continuare, a apreciat înalta tinuta stiintifica si profesionala a Institutului condus de acad. Maya Simionescu, exprimându-si, totodata, hotarârea de a initia un schimb de cercetatori si o colaborare concreta pe anumite teme, pentru ca cercetarea de aici este cu totul exceptionala.

L-am rugat pe distinsul oaspete sa ne împartaseasca impresiile despre aceasta editie a Cursului postuniversitar organizat de IBPC, centru de excelenta al Comunitatii Europene, la care a participat ca profesor-invitat.

Cursul organizat de acad. Maya Simionescu, director al Institutului Nicolae Simionescu a fost de tinuta stiintifica foarte înalta, reunind specialisti români  de prestigiu din domeniu, tineri cercetatori si conferentiari-invitati de tinuta internationala. A fost foarte important si pentru ca a reusit sa asocieze conferinte teoretice cu demonstratii practice în tehnologii modern de vârf. De exemplu, tehnologiile pentru amplificarea genelor (PCR cantitativ). Cursul este comparabil cu cele din Europa si  SUA. Sunt de-a dreptul impresionat de valoarea stiintifica a cercetarilor din acest institut.

Extinzând, cum apreciati cercetarea stiintifica româneasca din domeniul cardiologiei?

În acest domeniu cercetarea româneasca este foarte dinamica, bineînteles în functie de mijloacele financiare de care dispune.  Cunosc mai bine echipa de la Institutul condus de acad. Maya Simionescu si pot spune ca aici se desfasoara o cercetare de nivel european.Ca centru de excelenta al Comunitatii Europene, desi cu  mai putine mijloace, are o activitate de cercetare din ce în ce mai dinamica si din ce în ce mai internationala .Cred ca este foarte important  ca prin aceste contracte internationale, tinerii cercetatori pot pleca si se pot reîntoarce în tara, fiindca expatrierea este o mare problema. Ceea ce se face aici este demn de tot respectul si admiratia. Institutul condus de acad. Maya Simionescu a reusit sa formeze o echipa internationala recunoscuta.

Care este impactul acestor cercetari asupra medicinii clinice?

Este un impact major. Medicina contemporana - clinica, cardiologia sau endocrinologia - , nu poate face prea mult fara a cunoaste biologia moleculara, fiindca medicamentele sunt cele create de biologia moleculara. Fara a cunoaste bine functiile  nu se poate conduce un tratament corect.

În aceste conditii, ce putem spera?