Aula Academiei Române a gazduit, în ziua de 27 mai, sesiunea stiintifica având ca tema Filosofia si teologia în fata provocarilor lumii contemporane, organizata de Comisia de studii teologice a Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Române.

În alocutiunea inaugurala, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a caracterizat secolul XX ca unul al prabusirii sistemelor filosofice, care a dus, pe de o parte, la o dominatie a ideologiilor de tip totalitar si, pe de alta, la o deteriorare a imaginii traditionale a omului, ca “o creatie prioritara a lui Dumnezeu, rege peste lucruri, care stapâneste Universul si are pe Dumnezeu deasupra lui.” Dupa ce existentialismul a anuntat libertatea absoluta a omului, avea sa se vada ca aceasta libertate nu este una care sa priasca omului într-o lume desacralizata. Este misiune filosofilor, a teologilor, a oamenilor de stiinta si de litere sa ajute omul desacralizat, demitizat, omul care si-a pierdut propria imagine sa-si regaseasca sensul existentei sale. Este timpul când putem spune cu Evanghelistul Marcu: Cred, Doamne, ajuta necredintei mele. În acest contest, P.F. Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, a salutat initierea unor asemenea dezbateri prin care teologia se integreaza activ în viata academica, unde pâna acum era prezenta prin alegerea unor distinsi teologi si oameni ai Bisericii ca membri ai acestui înalt for al spiritualitatii românesti. Spre credinta crestina se îndreapta tot mai multi oameni, asa cum Prea fericirea sa a constat în vizitele facute de curând în Canada si Germania. Am retinut cuvintele cu valoarea unui veritabil îndemn: sa fim convinsi ca Biblia, scrierile Sfintilor Parinti, teologia, mai ales aceea din primul mileniu, ajuta stiintei…Un om cu o asemenea credinta nu poate fi împotriva stiintei…, dar mai presus de toate stie sa respecte omul, coroana creatiei lui Dumnezeu.

Dezvoltând relatiile dintre Metafizica si teologie, acad. Gheorghe Vladutescu, vicepresedinte al Academiei Române, a subliniat ca, prin singularitatea sa, omul este o provocare în sine, deschisa tuturor provocarilor, este o fiinta dialogala. Este timpul ca teologia si metafizica sa lucreze împreuna spre a converti benefic cel putin doua provocari ale lumii contemporane: criza ideii de transcendenta si, legat de aceasta revizuirea ierarhiei valorilor. Se stie ca credinta a precedat stiinta si, pornind de aici acad. Alexandru Surdu, presedintele Sectiei, a urmarit Filosofia si teologia, între traditie si actualitate. Aceasta din perspectiva logicii, artileria grea a filosofiei, pentru a insista asupra folosului ei în cercetarea teologica si asupra aparitiei de noi logici în functie de facultatile gândirii -  intelectul, ratiunea si speculatiunea. O logica a religiei nu are cum fi reductionista, presupunându-le si depasindu-le pe toate si în acest sens revelatoare sunt cuvintele Mântuitorului quia ego scio unde veni et unde se duce. Pentru ca numai El stia de unde vine si unde se duce. Marturia Lui este adevarata, fara demonstratii logice sau calcule, dar numai pentru cei ce cred în El. Pr. Prof. Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Române, presedintele Comisiei de studii teologice, urmarind ideea Unitatii creatiei într-o lume desacralizata, si-a construit demersul pe principiul ca rationalitatea creatiei face posibil dialogul dintre Dumnezeu si om, pentru ca lumea nu a fost facuta sa fie profanizata, ci transfigurata de om, în Hristos cosmic si în Biserica, dupa vointa Tatalui ceresc.

În comunicarea Teologia în universitate, astazi, sustinuta de Î.P.S. Ioan Robu, mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice din Bucuresti, membru de onoare al Academiei Române, a fost înfatisat pe larg rolul teologiei în viata universitara. Un timp marginalizata în universitati, teologia începe a-si relua rolul, raspunzând necesitatii unei priviri calme si întelepte, posibila deoarece cultiva familiaritatea cu rosturile adânci ale existentei, învatând ca numeroasele provocari trebuie abordate cu aceasta convingere crestina, si anume ca timpul de fata nu este sortit pierzaniei, ci, ca în toate timpurile, este un timp iubit de Dumnezeu. Raspunsul la aceasta Iubire arata Valoarea spiritualitatii pentru omul contemporan dezvoltata amplu de Î.P.S. Teodosie Snagoveanul, Arhiepiscop al Tomisului, valoare pe care tot mai multi oameni o redescopera. Teologia ortodoxa are în vedere omul facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, responsabil pentru creatia careia îi apartine si tinzând spre Dumnezeu printr-o purificare de patimi si deschidere a sufletului spre virtuti. Unirea cu Dumnezeu este posibila printr-un continuu urcus în spatiul sacru al Bisericii, unde omul se integreaza într-o ordine hristocentrica si pneumocentrica.

Pr. prof. Vladimir Peterca, rectorul Institutului de Teologie Romano-Catolica, a raspuns la întrebarea Teologia, o sfidare pentru lumea de astazi? Raspunsul trece prin altele date la mai vechi întrebari: Exista Dumnezeu? Cine este Dumnezeu? Este Dumnezeu persoana? Unde îl întâlnim pe Dumnezeu? Toate converg spre singura taina a lui Dumnezeu, raspuns la taina omului si rugaciunea ramâne singura legatura intima a omului cu Dumnezeu. În act, credinta este iubire, care da vietii noastre o directie noua, un sens nou. Demersul prof. dr. Remus Rus  a fost intitulat Discursul teologic si provocarile lumii contemporane, o radiografiere a “starii lumii contemporane” într-o febrila cautare de sens.  În fapt, atât de numeroasele provocari ale lumii noastre pot fi convertite benefic si omul are sansa unei noi recuceriri, daca tine seama de cuvintele Mântuitorului Eu sunt Calea, Adevarul si Viata si se întemeiaza pe valorile fundamentale ale crestinismului – credinta, iubirea si speranta. Un alt raspuns a fost dat de conf. dr. Vali Danca în comunicarea Întelepciunea teologala si cultura contemporana, din care retinem: Dumnezeu nu trebuie sacrificat în favoarea omului si a lumii, iar omul nu trebuie preaslavit din dorinta de a-i da o mântuire iluzorie…Prin respectarea rolurilor pe care le are Creatorul si creatura, omul ajunge sa descopere adevaratul sine si sa se deschida catre cel mai semnificativ gest uman: libertatea de a accepta o libertate mai mare ca împlinire a sensului.

Aceasta prima manifestare stiintifica dedicata unei teme de mare actualitate, la care au participat membri ai Academiei Române, personalitati ale Bisericii Ortodoxe Române si ai Bisericii Romano-catolice, cercetatori si studenti, s-a dovedit a fi un bun început, prefigurând altele la fel de importante pentru viata noastra spirituala.