Vivat Academia

4 martie, Ziua usilor deschise la Academiei Române a început sub semnul de bun augur al inaugurarii Casei Academiei. Un edificiu modern, impunator, care gazduieste 38 de institute de cercetare stiintifica si unde îsi are sediul Editura Academiei Române. Festivitatea a fost deschisa de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, care a facut o istorie a acestei cladiri si  a înfatisat rostul ei în promovarea cercetarii stiintifice de performanta. Despre importanta acestui templu al cercetarii stiintifice au vorbit Domnul Ion Iliescu, presedintele României. Prezent la inaugurare, Domnul Adrian Nastase, prim-ministrul Guvernului României, amintindu-si de anii când a fost cercetator la Institutul de cercetari Juridice,  a marturisit ca se simte alaturi de Academia Româna. Felicitând Academia de aceasta zi aniversara, Domnia sa a promis ca si în continuare Guvernul va sprijini proiecte academice.

Festivitatea desfasurata în Aula Academiei Române a început în acordurile Imnului National, dupa care Domnul Ion Iliescu a înmânat unele ordine nationale:

• Serviciu credincios, în grad de Ofiter domnului Jaques Barrat, co-director al Forumului Franco-Român;

• Pentru Merit, în grad de Ofiter, doamnei acad. Zoe Dumitrescu Busulenga;

• Steaua României, în grad de Cavaler, domnilor acad. Paul Mircea Cosmovici, director onorific al Institutului de Cercetari juridice al Academiei Române si domnului prof. dr. Eugen Segal, membru corespondent al Academiei Române;

• Pentru merit, în grad de Cavaler, doamnei dr. Dorina Elena Rusu, secretar stiintific al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie a Academiei Române

• Steaua României, în grad de Cavaler, domnului prof. de. Gheorghe Dolgu.

În alocutiunea sa, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a amintit de anul 1866, când s-a înfiintat Societatea Literara Româna, devenita un an mai târziu Societatea Academica Româna si în 1879 Academia Româna. “A aparut ca un simbol al spiritualitatii românesti si, totodata, ca un simbol al românilor de a trai împreuna. Putem spune ca Academia Româna a fost prima institutie a românitatii si a românilor, care atunci nu traiau în totalitate între granitele aceluiasi stat. Cu tact, cu întelepciune, cu imaginatie, intelectualii de la 1866 au creat un forum stiintific si cultural în care sa se întâlneasca reprezentantii tuturor românilor. Ei au anticipat astfel  Marea Unire de la 1918. Au pus la cale proiecte comune, cum ar fi Dictionarul limbii române sau adunarea de documente privitoare la istoria noastra…Au înfiintat premii si au editat carti…Multe dintre proiectele de atunci au trecut din generatie în generatie si le avem si azi. De pilda, Dictionarul tezaur al limbii române, initiat în anii ’80 ai secolul al XIX-lea.  va fi încheiat la anul de actuala generatie de filologi.” Si azi Academia Româna este un simbol, “o societate savanta în care se întâlnesc creatorii eminenti din toate domeniile stiintei si ale artelor, dar si o institutie de cercetare fundamentala…fiind, din ce în ce mai mult, ceea ce Dimitrie Gusti dorea, o Academia militans.” Cuvântul ei autorizat a fost rostit în legatura cu Rosia Montana sau cu asa-zisa limba moldoveneasca din Republica Moldova. În cronica anului trecut sunt înscrise deschiderea Casei Academiei Române, continuarea lucrarilor de consolidare la Biblioteca Academiei Române, Tratatul de Istorie a Românilor, aparitia a unsprezece volume din seria “Opere fundamentale”, Raportul ESEN,-III. S-a initiat un nou proiect, la propunerea Domnului Ion Iliescu, privind dezvoltarea durabila a României.  Cercetarea  româneasca este deja integrata în sistemul european si se prevede o diversificare a relatiilor cu alte academii. “Dorim sa modernizam mecanismele cercetarii si sa pornim alte proiecte, sa atragem inteligentele tinere…Sa punem inteligenta si fantezia noastra în actiune, sa nu ne punem problema numai ce poate face statul româna pentru noi si sa ne punem problema ce putem face noi pentru natiunea româna.” A urmat mesajul “Sa facem în asa fel încât românii sa se înteleaga mai bine între ei, sa facem în asa fel încât sa traiasca mai bine, dar pentru a trai mai bine, românii trebuie sa munceasca mai mult si mai rational…sa facem în asa fel încât sa ne  sincronizam cu miscarea de idei din lume, sa ne pregatim pentru intrarea noastra în structurile comunitatii europene, consolidând institutiile noastre si respectând traditiile noastre.” Între cele doua solutii false, ale traditionalistilor si ale globalistilor, acad. Eugen Simion a propus o alta: “Sa pastram traditiile noastre, sa pastram valorile noastre… dar, în acelasi timp, sa fim mai deschisi spre lume, sa urmam ceea ce Maiorescu spune: Sa fim nationali cu fata spre universalitate… Sa adresam  tuturor mesajul: Domnilor, multe lucruri ne despart în lume, stiinta, cultura, valorile spiritului pot si trebuie sa ne uneasca.”

Felicitând membrii Academiei Române, Domnul  Ion Iliescu a subliniat ca si în “anii cei mai negrii ai istoriei moderne, Academia Româna si-a facut cu prisosinta datoria, aceea de a fi un reper cultural-stiintific si moral în acelasi timp.” Si cu toate acestea unii se întreaba daca mai este nevoie de aceasta institutie: Lor presedintele României a spus: “Da, avem nevoie  mai mult ca oricând de Academia Româna, de ideile si spiritul creator al membrilor ei, de daruirea lor, de spiritul lor de sacrificiu. Cu mijloace financiare precare, Academia Româna s-a angajat în proiecte cultural-stiintifice cu impact major, în domeniul valorificarii mostenirii culturale.” Dupa o trimitere la complexitatea lumii contemporane, a continuat “ Revine Academiei Române obligatia de structura dezbaterea publica în acest domeniu, alaturi de Parlament si de Executiv. Societatea are nevoie de specialisti competenti, caci  “ne putem permite luxul unei rupturi profunde si de durata între elitele culturale, stiintifice si tehnice ale natiunii, tot mai putine, si marea masa a cetatenilor, cu o pregatire cultural-stiintifica si economica precar. Acum este momentul sa actionam, sa redam sistemului educatiei nationale rolul si prestigiul pe care trebuie sa-l aiba în societate.” Globalizarea se resimte ca un pericol pentru identitatea culturala, generând posiblie crize identitare si aparitia unor asimetrii în domeniul cunoasterii si al cercetarii. De aici nevoia de a fi “inventivi, sa plecam de la nevoile si interesele noastre pe termen lung. Academia Româna este o institutie perena, care trebuie sa fie pusa la adapost de ciclurile electorale si ferita de patimile politice de moment. Misiunea ei transcede imediatul, cotidianul, având nevoie de liniste si stabilitate pentru  putea sa-si îndeplineasca misiunea care îi revine.”

A fost apreciat proiectul “Societatea informationala” si a fost anuntat si dezvoltat proiectul de elaborare a strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila pe o perioada de 20-25 de ani, coordonat de Academie. De mare anvergura teoretica si pragmatica proiectul în care trebuie sa valorifice procese procesului de globalizare, pe baza unei analize temeinice  “pentru o dezvoltare sanatoasa, echilibrata si o integrare, nu la periferie, ci în însasi inima dezvoltarii societatii contemporane.”

Cuvinte de aleasa pretuire pentru Academia Româna a rostit si domnul Valer Dorneanu, presedintele Camerei Deputatilor.

Din cuvântul  rostit de acad. Dan Berindei retinem ca  faptul ca aceasta zi a devenit, mai mult ca altadata, o sarbatoare a culturii românesti si propunerea ca ea sa devina Ziua nationala a Academiei Române.”

Au fost acordate si distinctii academice:

• Diploma Meritul academic E.S. Xavier Van Migem, ambasadorul Belgiei la Bucuresti si domnului acad. Mircea Botzan, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani.

• Diploma Distinctia culturala a fost decernata doamnei Gabriela Dumitrescu si domnlui Nicu Covaci (formatia Phoenix).

În acelasi cadru, acad. Eugen Simion a înmânat ordine nationale, acordate în timpul presedintiei domnului Emil Constantinescu, unor membri ai Academiei Române :

• Pentru merit, în grad de Mare Cruce, domnului acad.Virgiliu Niculae Constantinescu,

• Serviciu credincios, în grad de Cavaler, domnului acad. Nicolae Boscaiu;

• Steaua României, în grad de Comandor, domnului prof. dr. Al. Zub, membru corespondent al Academiei Române.

Ministerul Tineretului si Sportului a acordat o Diploma de excelenta Academiei Române, aceasta “campioana a artelor, stiintelor si culturii.”

S-a putut face si o scurta dar deosebit de semnificativa incursiune în istoria si cultura noastra, vizitând galeria presedintilor Academiei Române si expozitia “Scriitori români în Biblioteca Academiei Române”, organizata de Cabinetul de stampe si Cabinetul de manuscrise si carte rara  ale acestui adevarat tezaur de cultura româneasca.