Din tara
  Din strainatate
 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei
 

 

COMUNICAT

Seminarul international cu tema Sa gândim Europa, desfasurat la Sinaia, în zilele de 27-29 septembrie, sub patronajul primului ministru al Guvernului României, Domnul Adrian Nastase, organizat de Academia Româna, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Comisia Nationala a României pentru UNESCO si Institutul Francez de Relatii Internationale(IFRI), a reunit presedinti ai 15 academii din tari europene, membri ai Academiei Române, ambasadori, personalitati ale vietii stiintifice si politice într-o dezbatere privind viitorul comun al continentului nostru.

Lucrarile s-au desfasurat pe patru sectiuni tematice:

  • Unde se opreste Europa?;

  • Globalizarea si culturile nationale;

  • Balcanii, spatiul confluentelor culturale, religioase si al influentelor etnice; 

  • Rolul Academiilor Nationale si Spatiul Cercetarii Europene.

Au fost prezentate 20 de comunicari stiintifice dintre care mentionam:

  • Sa gândim Europa, sa gândim incertitudinea, de acad. Eugen Simion;

  • Încotro se îndrepta Europa? , de prof. Thierry de Montbrial;

  • Redefinirea identitatii nationale si contextul european, de prof. Vasile Puscas;

  • Proiectul Europei Unite vazuta din perspectiva româneasca, de prof. Petre Roman;

  • De ce Europa? O viziune din Extremul Orient, de ES Jeronimo Moscardo;

  • Gândirea stiintifica, gândirea “apofatica” si viitorul Europei, de prof. Basarab Nicolescu;

  • România, inima Europei, de prof. Jacques Barrat;

  • Mondializarea, integrarea europeana, apararea drepturilor fundamentale, de prof. Massimo Vari;

  • Locul Europei de Sud-Est în istoria civilizatiei, de acad. Dan Berindei;

  • Sa ne cunoastem vecinii, de prof. Radivoje Konstantinovic;

  • Balcanii - paradoxal, un epitom al tolerantei, de prof. Victor Nitelea;

  • Poate Europa sa ne dezamageasca?, de prof. Blaze Ristovski;

  • Academia de Stiinta a Moldovei în contextul spatiului european al cercetarii si al dezvoltarii generale, de prof. Andrei Andries;

  • Stiinta nu are patrie, dar fiecare patrie are nevoie de stiinta, de acad. Maya Simionescu. 

Vineri dupa-amiaza domnul Adrian Nastase prim-ministrul Guvernului României, a prezentat comunicarea Europa, o comunitate de destin si Domnul Mircea Geoana, ministrul Afacerilor Externe, comunicarea Identitatea europeana regionala. O viziune româneasca.

În acest cadru a avut loc si masa rotunda cu tema Rolul Academiilor Nationale si Spatiul Cercetarii Europene, moderata de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, si acad. Maya Simionescu, vicepresedinte al Academiei Române.

La sfârsitul lucrarilor a avut loc o conferinta de presa în deschiderea careia acad. Eugen Simion a facut o sinteza a lucrarilor. A fost subliniata actualitatea si actualitate temei dezbatute si faptul ca aproape toti participantii au fost de acord cu ideea de a construi o alta Europa si spera ca aceasta va fi o Europa prospera, toleranta si multiculturala. La întrebarea unde se opreste Europa, raspunsurile au fost diferite. O definitie geografica este greu de dat, însa a fost acceptat ca Europa se extinde pâna acolo unde este prezent spiritul european, un numar de modele, de traditii, de valori comune si un stil de existenta. Reflexia despre Europa de mâine trebuie sa tina seama de ceea ce se întâmpla în prezent, când sunt probleme politice complexe, când stiinta se dezvolta în ritmuri alerte, când însasi conceptele sunt în tranzitie. Ylia  Prigogine, în cartea sa Sfârsitul certitudinilor, scrie ca lumea de azi paraseste legile deterministe pentru a accepta legile probabiliste. S-a vorbit despre democratia cognitiva, cum o numeste Edgar Morin sau o democratie reticulara, construita pe un sistem de retele. De aceea a gândi Europa este, cum a fost titlul comunicarii prezentate de acad. Eugen Simion, este a gândi incertitudinea. O idee asupra careia au staruit participantii a fost ca nu se poate construi viitorul continentului nostru fara a lua în consideratie valorile culturii. Parafrazând o expresie cunoscuta, s-a spus ca Europa de mâine va fi una a culturilor sau nu va fi deloc. Pornind de la aceasta idee s-a discutat care va fi viitorul culturilor nationale, al limbilor nationale si întreaga mostenire regionala, etnica. În aceasta ordine de idei, s-a cautat raspuns la întrebarea vizând viitorul natiunilor, daca notiunea de natiune mai este de viabila. Au fost expuse mai multe puncte de vedere. Domnul Thierry de Montbrial, director fondator al IFRI, a  afirmat ca notiunea de natiune este pusa temeinic în discutie în favoare celei de identitate si ca, în viitor, importanta va fi identitatea europeana, care trebuie construita. Dintre interventii a fost amintita aceea a lui Radivoje Konstantinovic, de la Universitatea din Belgrad, care afirma: sunt european, pentru ca sunt ceh, român, grec sau francez si nu invers, pentru a starui  pe importanta cunoasterii vecinilor. Viitoarea Europa este un proiect în care  suntem actanti, indiferent de profesie si au fost emise diferite opinii despre rolul intelectualilor. Dezbaterea privind rolul marginalitatii a reliefat faptul ca uneori aceasta poate salva culturile centrului. Basarab Nicolescu a avansat ideea unei spiritualitati politice, în sensul ca oamenii politici trebuie sa aiba în jurul lor niste structuri intelectuale care sa dea idei, idee la care s-a asociat si Petre Roman care a vorbit de un club al intelectualilor. S-a hotarât ca , în cadrul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta,  sa fie înfiintat un forum româno-francez, un centru de reflectie care sa faciliteze un dialog între oamenii politici si oamenii de stiinta, apt sa deblocheze fantasmele, o diminuare a incertitudinilor, a frustratilor, care sa puna ideile în miscare, sa încerce organizarea a ceea ce Paul Valery numea temerile si sperantele noastre. Misiunea acestui for va fi aceea de a discuta, în cadrul unor reuniuni periodice, problemele construirii viitorului comun al Europei, cu sansele de conflict si conciliere. Într-un timp al schimbarilor previzibile si imprevizibile, misiunea academiilor este, cum spunea Paul Valery de a apara valori cum sunt continuitatea, durata, temperamentul, seninatatea…de a fi un fel de constiinta veghind asupra cetatii.

Întrebarile si raspunsurile care au urmat au reliefat valoarea acestui adevarat dialog între oameni de stiinta din diferite tari europene si oamenii politici în contextul construirii viitorului Europei, al integrarii României în UE si al procesului de mondializare.

Cu acest prilej a fost organizata o expozitie de portrete de Stefan Popa Popa’s si a avut loc un concert sustinut de pianistul Nicolae Licaret si violonista Anda Petrovoci.