Deschizând
lucrarile sesiunii, acad. Eugen
Simion, presedintele Academiei Române, a vorbit despre omul
si scriitorul Marin Preda pentru care scrisul a fost un act
fundamental de existenta - ca nasterea, iubirea si moartea… pentru care merita sa te
sacrifici…un creator complex si numai adversarii lui, orbiti
de o ura grea si urâta, pot vedea în el un simplu învatator
de tara, care descrie viata asa cum este ea, cum se zice adesea
cu o propozitiune cretina. Imaginea reala a autorului
Morometilor a fost prezentata în tonul evocarii, cu rigoarea
istoricului si criticului literar,
cu sentimentul unei mari prietenii. Acad. Eugen Simion a vorbit
despre solidele lecturi de literatura, filosofie si istorie ale
lui Marin Preda, despre modelele si antimodelele literare pe
care le-a avut, despre faptul ca a schimbat tipologia lumii rurale si a adus în literatura un taran care
are acces la contemplatie si de mai mare complexitate decât Ion
al Glanetasului. În viziunea lui Marin Preda romanul nu trebuie sa se povesteasca pe el însusi, el trebuie sa spuna
ceva despre individ si conditia lui existentiala, despre ceea ce
omul pateste în viata. A pati însemna, pentru Marin Preda, a
trai în istorie si a face istoria.
Acad.
Viorel Barbu,
presedintele Filialei Iasi a Academiei Române, a afirmat ca
generatia din care face parte îl considera pe Marin
Preda ca unul dintre marii
scriitori români ai secolului si îl transformase, înca din
timpul vietii sale, într-o legenda. Recitind Morometii
retraiesti emotia primei lecturi a acestui roman, fascinant prin
forta sa si unic prin autenticitatea personajelor si robustetea
prozei sale. Cu exactitatea omului de stiinta, a
matematicianului, acad. Viorel Barbu a facut o analiza a operei
lui Marin Preda pentru a raspunde la întrebarea:
mai este un autor actual sau locul sau este deja înghetat în
tratatele de istorie a literaturii? Desigur, receptarea
operei lui Marin Preda este alta, acum când constrângerile
regimului totalitar sunt o amintire, dar a creat câteva
personaje unice care împreuna cu dramele lor existentiale sunt,
fara îndoiala, destinate nemuririi.
Pentru
acad. Fanus Neagu,
Marin Preda este, împreuna cu Eugen Barbu si Petru Dumitriu
prima generatie de mari prozatori dupa Rebreanu si Sadoveanu. Era
o inima îndrazneata; un om lânga care cuvântul prindea cheag
de poveste…Într-un secol ghiftuit de sânge, care a denigrat
credinta iubirii de oameni, el a îmbracat camasa arogantei de a
fi aparatorul ideii Sfântului Pavel: daca dragoste nu e, nimic nu e…
Intitulându-si
comunicarea Marin Preda si
limitele existentiale, Mihai
Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, a desprins noi
semnificatii ale fierariei
lui Iocan, îmbinare de piata publica din Evul mediu, de divan
ad-hoc taranesc si de hyde park modern. Personajele sunt
emblematice pentru ceea ce este mersul istoriei ca într-o
veritabila fresca. Doar cu câteva zile în urma în fata
cladirii Societatii Limba
noastra cea româna, a fost dezvelit un bust al lui Marin
Preda, pentru ca
de acum centrul îi va purta numele. În revista Viata
Basarabiei a început publicarea romanului inedit Întâia
moarte a lui Micula Mircea.
Dumitru
Radu Popescu,
membru corespondent al Academiei Române, l-a prezentat pe marin
Preda ca unul înca tintuit
pamântului, ca un salcâm magic, atent la valmasagul
anotimpurilor, dar ireverentios fata de goana vremilor din noile
calendare. A devenit aproape clasic pentru ca personajele
sale întruchipeaza un mod de a fi si de a gândi, având ceva
din rigiditatea subiacent
ironica a lui Nicolae Filimon si din seninatatea vorbareata a
eroilor lui Caragiale.
Amintind
de anul 1980, Eugen
Uricaru, presedintele Uniunii Scriitorilor din România, a
spus ca disparitia
fulgeratoare a lui Marin Preda a potentat tragic si exploziv
semnificatia morala pe care a avut-o aparitia volumului Imposibila
întoarcere, carte care a însemnat pentru cei ce traiau
constient în România dictatoriala un strigat sfâsietor de
alarma. Era semnul imposibilei întoarceri într-u trecut
idealizat sau al unei lumi rurale si al renuntarii la iluzii si
nostalgii. Si ce nevoie am avea astazi de cuvântul lui, al unei
constiinte lucide critice si extrem de dinamice, care sa întrebe
fara osteneala Pe ce te
bazezi? E o mare nevoie de Marin Preda astazi, în aceasta
confuzie a valorilor si o propunere demna de toata luarea
aminte: proaspatul înfiintat
Parchet Anticoruptie ar trebui sa-si înceapa activitatea
printr-o lectura publica din opera lui Marin Preda si mai cu
seama din Imposibila întoarcere. Am afla aici o metoda de identificare a
raului, pentru ca raul nu
vine din faptele coruptiei ci din mentalitatea corupta. Am
putea astfel sa aflam raspuns la întrebarea încotro
mergem noi, încotro?
Nicolae
Breban,
membru corespondent al Academiei Române, l-a prezentat pe Marin
Preda ca Un singuratec al câmpiei, scriitor cu o viziune puternica, luptând
pentru supravietuire si, alaturi de alti reprezentanti ai
literelor acelui timp, au
conservat, au preluat si dinamizat criteriile mari estetice
dinainte de razboi, reusind nu numai sa daruiasca capodopere
literaturii si sutelor de mii de lectori, dar si sa unifice
istoria noastra moderna, traditia, demnitatea spirituala a românilor.
Iata,
pe scurt argumentele pe
care ne bazam atunci când vorbim de Marin Preda ca un mare
scriitor, o mare constiinta a timpului, parca prea grabit pentru
el, la care ne întoarcem mereu spre a afla despre sinele
fiecaruia si al tuturor, fiindca aici întoarcerea nu e doar
posibila, dar si binefacatoare.
Au
participat acad. Maya Simionescu, acad. florin Gh. Filip,
vicepresedinti ai Academiei Române, membri ai Academiei Române,
multi iubitori ai operei lui Marin Preda. |