Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

 

COMUNICAT

Amfiteatrul Ion Heliade Radulescu al Bibliotecii Academiei Romāne a gazduit, īn ziua de 20 iunie, dezbaterea cu tema Folosirea limbii romāne īn programele de radio si televiziune, organizata de Academia Romāne si Consiliul National al Audiovizualului.

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romāne, a apreciat, īn alocutiunea de deschidere ca aceasta manifestare raspunde unei īngrijorari generale privind limba romāna, care s-a urātit, e lipsita de fluenta, de frumusete si aceasta datorita mijloacelor media. S-a facut īn mai multe feluri, din care au fost amintite abuzul de cuvinte noi, anglicisme īn special, si prin excesul de vulgaritate. S-ar putea ca aceasta vulgarizare sa fie reflexul agresiunii, violentei care se manifesta īn societatea noastra.  Īn alte tari s-au īnfiintat comisii de specialitate care vegheaza la corectitudinea limbii. Si la noi exista initiative, este o lege, dar nu este respectata. Traditia academica a comisiei de limba romāna care trebuie revigorata. Ramāne deschisa īntrebarea: Ce-i de facut?

Dl. Serban Madgearu, presedinte al C.N.A., moderatorul dezbaterii, a subliniat ca aceasta institutie nu are competenta legala sa intervina direct īn politica editoriala a posturilor de radio si TV, dar poate analiza procesul de degradare al limbii romāne.

Acad. Marius Sala a prezentat activitatea Academiei Romāne, care, de la īnfiintare, si-a propus realizarea unor lucrari fundamentale pentru cunoasterea limbii romāne. Din aceasta perspectiva, valoare acestei initiative capata alte dimensiuni, tinānd seama de impactul pe care īl are mass-media, ce face necesara colaborarea cu cei care lucreaza īn acest domeniu.

Īn aceeasi idee, Dan Grigore, membru C.N.A. initiatorul proiectului, a subliniat ca rezolvarea unei probleme depinde de asumarea ei si de aici nevoia de constientizare a opiniei publice de nevoia īntelegerii libertatii ca act de responsabilitate. Cauzele actualei situatii sunt multiple si o analiza a lor impune īntelegerea patriotismului ca grija fata de peisajul spiritual īn care traim.

Pentru Gabriela  Stoica, membru C.N.A, apararea limbii romāne, ca valoare suprema a patrimoniului national, constituie o obligatie si o raspundere majora pentru toate institutiile culturale ale tarii. S-au prezentat concluziile unei monitorizari facute pentru cāteva posturi de radio si  televiziune cu scopul de a sensibiliza factorii de decizie si opinia publica asupra pericolului degradarii limbii romāne. Concluziile sunt īngrijoratoare, vadind insuficienta cunoastere a normelor ortoepice si a gramaticii limbii romāne. Situatia impune solidarizarea institutiilor de cultura si responsabilizarea factorilor decizionali din audiovizual cu privirea la datoria comuna de a apara starea de sanatate a limbii romāne.

Analizele  coordonatorilor dr. Mioara Avram si prof. Theodor Hristea, au fost convingatoare  pentru un diagnostic deloc īncurajator privind starea limbii romāne vorbite si scrise.

Dezbaterile  incitante,  propunerile facute au dovedit o reala preocupare pentru felul īn care este folosita libertatea de exprimare īn presa. Din nefericire, ele s-au desfasurat īn absenta factorilor de decizie. Si ne ramāne doar speranta ca actual dezbatere este īnceput de bun augur.