Amfiteatrul
Ion Heliade Radulescu al
Bibliotecii Academiei Romāne a gazduit, īn ziua de 20 iunie,
dezbaterea cu tema Folosirea
limbii romāne īn programele de radio si televiziune, organizata
de Academia Romāne si Consiliul National al Audiovizualului.
Acad.
Eugen Simion, presedintele
Academiei Romāne, a apreciat, īn alocutiunea de deschidere ca aceasta
manifestare raspunde unei īngrijorari generale privind limba romāna,
care s-a urātit, e lipsita de fluenta, de frumusete si aceasta datorita
mijloacelor media. S-a facut
īn mai multe feluri, din care au fost amintite abuzul de cuvinte noi,
anglicisme īn special, si prin excesul de vulgaritate. S-ar putea ca
aceasta vulgarizare sa fie reflexul agresiunii, violentei care se
manifesta īn societatea noastra.
Īn alte tari s-au īnfiintat comisii de specialitate care
vegheaza la corectitudinea limbii. Si la noi exista initiative, este o
lege, dar nu este respectata. Traditia academica a comisiei de limba romāna
care trebuie revigorata. Ramāne deschisa īntrebarea: Ce-i
de facut?
Dl.
Serban Madgearu, presedinte al C.N.A., moderatorul dezbaterii, a
subliniat ca aceasta institutie nu are competenta legala sa intervina
direct īn politica editoriala a posturilor de radio si TV, dar poate
analiza procesul de degradare al limbii romāne.
Acad.
Marius Sala a prezentat
activitatea Academiei Romāne, care, de la īnfiintare, si-a propus
realizarea unor lucrari fundamentale pentru cunoasterea limbii romāne.
Din aceasta perspectiva, valoare acestei initiative capata alte
dimensiuni, tinānd seama de impactul pe care īl are mass-media, ce
face necesara colaborarea cu cei care lucreaza īn acest domeniu.
Īn
aceeasi idee, Dan Grigore, membru
C.N.A. initiatorul proiectului, a subliniat ca rezolvarea
unei probleme depinde de asumarea ei si de aici nevoia de
constientizare a opiniei publice de nevoia īntelegerii libertatii ca
act de responsabilitate. Cauzele actualei situatii sunt multiple si o
analiza a lor impune īntelegerea patriotismului ca grija
fata de peisajul spiritual īn care traim.
Pentru
Gabriela
Stoica, membru C.N.A, apararea
limbii romāne, ca valoare suprema a patrimoniului national, constituie
o obligatie si o raspundere majora pentru toate institutiile culturale
ale tarii. S-au prezentat concluziile unei monitorizari facute
pentru cāteva posturi de radio si
televiziune cu scopul de a sensibiliza
factorii de decizie si opinia publica asupra pericolului degradarii
limbii romāne. Concluziile sunt īngrijoratoare, vadind
insuficienta cunoastere a normelor ortoepice si a gramaticii limbii romāne.
Situatia impune solidarizarea
institutiilor de cultura si responsabilizarea factorilor decizionali din
audiovizual cu privirea la datoria comuna de a apara starea de sanatate
a limbii romāne.
Analizele
coordonatorilor dr. Mioara Avram si prof. Theodor
Hristea, au fost convingatoare
pentru un diagnostic deloc īncurajator privind starea limbii romāne
vorbite si scrise.
Dezbaterile
incitante,
propunerile facute au dovedit o reala preocupare pentru felul īn
care este folosita libertatea de
exprimare īn presa. Din nefericire, ele s-au desfasurat īn absenta
factorilor de decizie. Si ne ramāne doar speranta ca actual dezbatere
este īnceput de bun augur.
|