Centenarul nasterii lui Vladimir Streinu (1902-1970 ) a fost marcat de o sesiune de comunicari, desfasurata în ziua de 10 iunie, în amfiteatrul Ion Heliade Radulescu al Bibliotecii Academiei Române si organizata de Institutul de Istorie si Teorie Literara G. Calinescu al Academiei Române.

Lucrarile au fost deschise de prof. Dan Grigorescu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului G. Calinescu al Academiei Române, amintind ca Vladimir Streinu a fost cercetator al acestui Institut.

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, în cuvântul sau de deschidere, l-a caracterizat pe Vladimir Streinu ca facând parte din prima generatie autonomista, cu o pozitie extrema, încercând sa elaboreze un program pentru critica româneasca, fiind cel dintâi care a vizat literalitatea operei, respingând toate ereziile pentru a ajunge la ceea ce numea concretul necategorial, la ceea ce este ireductibil într-o opera literara. Stilul sau critic este unul seniorial, nu dificil, dar suficient de ermetic, foarte elaborat, foarte personal.

Intitulându-si comunicarea Vladimir Streinu - exemplaritatea unei vieti, dr. Pavel Chihaia (Germania) a evocat biografia personalitatea criticului si istoricului de înalt prestigiu, de temeinica formatie umanista, interpret al civilizatiilor europene si al celei românesti, al contemporaneitati, al deschiderii catre noi orizonturi.  Poet si traducator, Vladomir Streinu a avut o viata exemplara, respingând interventiile politice, mediocritatea, recomandarile dictatoriale, enuntând în schimb temele clasice ale timpului neistoric în raport cu eternitatea.

Prof. Dan Grigorescu convins de importanta recitirii clasicilor, exemplificând cu modalitatea în care a facut-o Vladimir Streinu ca un arbitru al elegantei critice…, cu un simt precis al valorii… o constiinta nobila, opusa cu fermitate denaturarii artei si transformarii ei într-o unealta politica. Principiul relecturii a stat la temelia unei atitudini militante, care a însemnat respingerea unor prejudecati ce înconjurau literatura sfârsitului de secol al XIX-lea. De retinut ca Vladimir Streinu devine un exemplu pentru tânara generatie de carturari, si poate nu numai pentru ea, înclinata sa deseneze prea repede conturul si sa catalogheze prea rigid operele si scriitorii. Nevoia permanentei recitiri e, fara îndoiala, semnul unei întelegeri cu adevarat intelectuale a obligatiei de a descoperi valoarea tuturor straturilor de adâncime ale unei scrieri.

Alte aspecte ale operei lui Vladimir Streinu au fost prezentate în comunicarile ce au urmat, reusind sa întregeasca imaginea unei personalitati exemplare, cu valoare de model pentru întelegerea actului critic ca act de creatie. Astfel dr. Cornelia Stefanescu, dr. Ion Datcu, dr. Alexandru Sandulescu, dr. Cristina Balinte, Barbu Cioculescu si dr. Theodor Vârgolici au vorbit despre Vladimir Streinu -“Spatiul poetic”; pagini de critica literara; conceptia estetica si opinii despre critica literara româneasca; activitatea de la revista Kalende; poet si critic de poezie si Saint Beuwe si Vladimir Streinu.

Au participat membri ai Academiei Române, cercetatori, specialisti, studenti.