Leodardo da Vinci

Ziua Mondiala a Culturii - 21 mai, a fost marcata prin simpozionul omagial Leonardo da Vinci - 550, aniversare înscrisa în calendarul UNESCO pe acest an, desfasurat în Aula Academiei Române si organizat de Comitetul National Român UNESCO pentru Dezvoltare Culturala si Institutul Italian de Culturala.     Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, în deschidere a vorbit despre Leonardo da Vinci ca despre un om al Renasterii, un om care continua si astazi sa minuneze si sa provoace, un mare pictor si, ca orice om al Renasterii, un care tindea spre universalitate.

Pornind de la  caracterizarea lui de Georgio Vasari, acad. Eugen Simion a facut un portret al acestui titan al geniului uman, urmându-i biografia exemplara, devenita un mit, în preaplinul preocuparilor stiintifice, tehnice si, desigur artistice,  animat de o curiozitate de exceptie, foarte priceput în toate, dar nu prea statornic, suferind de ceea ce se numeste adamism, dominanta a culturilor mediteraniene. Nestatornic, de toate curios si, în multe lucruri, iscusitul Leonardo da Vinci întruchipeaza pentru noi, astazi, nelinistea si imensa dorinta de cunoastere a Omului Renasterii. Dar, aceasta nestatornice este, poate, un reflex al neastâmparului de a cuprinde si cunoaste totul. Pentru cel care ne-a daruit Gioconda, pictura este o stiinta complexa, superioara poeziei, si implica o  cunoastere temeinica a mai multor domenii. De aceea a studiat geometria, mecanica, alchimia, geologia,  hidraulica, anatomia, botanica, astronomia pentru a intui esenta si unitatea lumii. A devenit celebra expresia ca pictura este o poezie muta, iar poezia oarba. …Cunoasterea este principala responsabilitate si eterna neliniste a omului din Renastere… Idealul lui a fost sa prinda esentialul si sa atinga, prin stiinta si arta, universalul. Deviza lui a fost: cu cât cunosti mai mult, cu atât iubesti mai mult.

La 550 de ani de la nastere, Leonardo da Vinci ramâne un geniu inginer si pictor, priceput în multe, nestatornic, inventiv si risipitor, cel care credea ca stiinta picturii nu poate trai decât în armonie cu geometria si mecanica.

Prof. Vito Grasso, directorul institutului Italian de Cultura a citit salutul din partea ambasadei Italiei la Bucuresti în care se transmit felicitari pentru organizarea acestei manifestari dedicata geniului universal a lui Leonardo da Vinci. Apoi  a prezentat comunicarea lui Giovanni Antonio Puglisi, Secretar  General al Comisiei Italiene pentru UNESCO, Leonardo - patrimoniu comun al umanitatii, definit ca un om enigmatic si misterios, dificil de interpretat ca si surâsul Giocondei.

Om al timpului sau,  Leonardo l-a depasit prin talentul si gândirea sa, fiind si un vizionar , un spirit lucid a carui opera este  a unui geniu universal, care transcede circumstantele si apartine patrimoniului comun al uman, fiind un simbol al umanitatii al întelepciunii, al stiintei si artei, al literaturii si filosofiei.

Prof. univ. Mircea Spataru, rector al Universitatii de Arte, a prezentat comunicarea Paradigmele anticipative ale lui Leonardo da Vinci si civilizatia actuala, o analiza a  gândirii marelui florentin din perspectiva artistica, stând sub semnul unei fericite îmbinari a artistului cu omul de stiinta. Manuscrisele sale, greu de descifrat,  dezvaluie o gândire si un studiu neobosit, uimitor. Religia lui este aceea a muncii, asemenea marilor spirite care au facut din Adevar, Bine si Frumos o  sfânta treime a lor. Dintre semnificatiile actuale ale conceptiei sale s-a amintit echilibrul dintre gândire - simtire, anticipând paradigmele civilizatiei contemporane cum sunt: importanta relatiilor matematice, a desenului stiintific si tehnic, a experimentului stiintific, verificarea  matematica si aplicatia practica s.a. S-a folosit de intuitia si imaginatia   ca pictor si ca om de stiinta, putând fi considerat  un precursor a ceea ce azi se considera civilizatia imaginii si anticipând un model uman: homo signifians.

Despre Receptarea lui Leonardo da Vinci în România, cu precadere în secolul XIX, a vorbit Gheorghe Vida, director adjunct al Institutului de Istoria Artei George Oprescu; în mare, o receptare de tip admirativ si considerat îndeosebi ca pictor, subsumata ideii ca Renasterea a fost o culme de neegalat a spiritului uman.

Prof. univ. Doina Derer, sef al catedrei de Limba Italiana la Universitatea din Bucuresti, a înfatisat pe larg pe moralistul Leonardo da Vinci , în sensul înalt al conceptului, cu o fraza precisa directa tinzând spre o maxima adecvare la subiect si concentrare, într-o retorica a simplitatii. Bogatia ideilor este pe masura unui preaplin al preocuparilor sale multiple, în care cercetatorii înca mai cauta încercând sa se apropie de calma si calda întelepciune a maestrului,  care ar putea fi rezumata în cuvintele de felul: sa te faci folositor si sa servesti; mai degraba moartea decât oboseala; nu ma satur sa ma fac util; nici o munca nu ma oboseste. A fost remarcata si o etica a cunoasterii, întemeiata pe rigoare, observarea datului, cercetarea si evaluarea lui, experimentul pentru a nu fi, cum scria, un navigator  lipsit de mare, de busola si timona. Ceea ce precumpaneste în însemnarile  sale este avântul cognitiv, ca suprema calitate, falsitatea, masca, tenebrele ce oculteaza esenta nu pot fi înlaturate, insista el, decât cu focul adevarului. Urmeaza alte categorii etice cum ar fi probitatea, prudenta, fidelitatea, simtul echitatii, simtamântul religios spre care fiinta umana trebuie sa tinda. De fapt, toate consideratiile lui Leonardo vizeaza eticul, pâna si cele care vizeaza raportul între arta si stiinta, dintre creativitate si imitatie. A fost titan si prin aceasta.

Pavel Susara, de la Universitatea de Arte, a configurat un raspuns la întrebarea Ce s-ar mai putea spune despre Leonardo? Si cum, privit din afara, se pare, din afara raspunsul este aproape negativ, ramâne pentru mereu ca însusi Leonardo sa o faca fie explicit si denotativ, fie implicit prin sugestia tehnica si metafora scenografica. În acest orizont, demersul a fost structurat, pornind de la o scrisoare de prezentare a lui Leonardo, pe dimensiuni tematice: lucrari neterminate sau opere deschise; trans-sexualitate si sincretism; discretia lui unu si retorica multiplului. Concluzia este ca la 550 de ani de la nastere Leonardo da Vinci apare ca un punct în miscare, ca unul care separa apele de uscat, întunericul de lumina, apele de sus de apele de jos si care vazând ca e bine asa a facut lumea dupa chipul si asemanarea lui si a fost inginer, inventator, strateg, chimist, botanist, anatomist, poet, muzician, om de curte, specialist în ignifugarea corabiilor, constructor de aparate pentru zbor etc. Apoi, parafrazând cuvintele lui Leonardo, a adaugat: si pe lânga acestea era în stare sa execute în arhitectura, în sculptura, în pictura, o lucrare tot asa de bine ca oricare artist din Italia. Dar, mai presus de toate a fost constructor în sensul cel mai cuprinzator al cuvântului si pictor în sensul cel mai profund. În spatele acestor disponibilitati infinite, el nu este decât un cercetator fanatic si abisal, iar instrumentul sau esential, limbajul absolut si arma invincibila este desenul.

În cuvântul sau de încheiere, prof. Vito Grasso, a anuntat ca împreuna cu acad. Eugen Simion si-au propus sa publice în limba româna Tratatul despre pictura a lui Leonardo da Vinci.