Pornind de la
definitia data de D. Diderot dupa care chimia este
imitatoare si rivala a naturii, acad. Mircea Banciu a facut o
incursiune în istoria acestei discipline fundamentale atât de
apropiata de natura încât 43 din cele o suta de premii Nobel au fost
acordate pentru chimia naturii.
Oameni ai vremii lor, chimistii vor cerceta mereu în acest fascinant
domeniu, care asemenea vietii este etern. În cadrul ei, sinteza
este o cheie a demersului stiintific, incluzând, în
succesiune, etape de imaginatie creatoare, etape de proiectarea
strategiei de lucru si etape de practica de laborator, care
o apropie si de arta, într-o relatie speciala cu natura spre o
atât de dorita colaborare. Decurg de aici multiple legaturi ale chimiei
cu stiintele vietii - îndeosebi cu biologia si medicina - într-un
proces de reciproca îmbogatire pe un drum ascendent al descoperirii,
inventiei si creatiei. Pe acest drum, chimia supramoleculara este
una dintre cele mai recente cuceriri
ale stiintei, care înca de la început se anunta deosebit de
promitatoare, vizând transformarea pe viitor a chimiei într-o stiinta
a materiei informate. În acest context, aparitia nanotehnologiilor,
cu caracterul lor profund interdisciplinar, este datatoare de mari
sperante, care l-au facut pe laureatul Nobel Richard Sammalley sa afirme
ca impactul lor asupra sanatatii,
vietii, starii materiale a omenirii va fi în secolul XXI cel putin
echivalent cu influenta polimerilor sintetici, a ingineriei
computerelor, a imagisticii medicale de rezonanta magnetica si a
microelectronicii, cumulate pe parcursul întregului secol XX.
Ramân însa, pe mai
departe, întrebari aparent simple dar incitante la care se cauta
raspuns - de la imposibilitatea masurarii mirosului si gustului la
misterul vietii, memoriei, constiintei. Mai ramâne, problema mediului ambiant, stiut fiind ca chimia este unul
dintre marii factori de poluare a mediului, pâna la dezechilibre
ecologice, ceea ce a generat o situatie paradoxala de respingere a
chimiei, chemofobie, desi succesele ei sunt folositoare tuturor. Pentru
a iesi din acest impas al golului de comunicare între chimie si
societate, se impun masuri concertate si cumulate ale savantilor,
societatii si guvernelor… Este foarte probabil ca în secolul XXI,
savantii sa fie apreciati dupa modul în care rezolva problemele
globale, nu numai dupa cât de bine produc si disipeaza cunostinte noi.
În final, raspunzând
la întrebarea din titlu, acad. Mircea Banciu a afirmat ca chimia
organica a reusit sa îndeplineasca în parte dorinta exprimata acum un
secol de Emil O. Fischer, de a dezvalui marile secrete chimice ale
vietii, dar ea nu a putut crea ceea ce creeaza Natura: Celula vie,
Viata…Chimia organica ramâne, în sensul definitiei lui Diderot, o
imitatoare si o prezumtiva rivala a naturii, natura însasi fiind, cum
remarca laureatul Nobel E. O. Fischer, tot atât de nevinovata ca în prima zi a creatiei. Profunzimea
si consistenta ideilor expuse au fost generos ilustrate cu exemple din
istoria stiintei si artei, într-o armonie ce a apropiat acest discurs
de receptie de un seducator
poem filosofic.
În raspunsul sau,
acad. Maria Brezeanu,
presedintele Sectiei de Stiinte Chimice,
a apreciat ca, în discursul sau, acad. Mircea Banciu si-a
propus si a reusit sa contureze, într-o forma extrem de succinta dar
cuprinzatoare domeniul fascinant al acestei discipline. În
continuare, acad. Maria
Brezeanu a subliniat câteva dintre contributiile reprezentative ale
acad. Mircea Banciu la dezvoltarea disciplinei stiintifice carei i s-a
consacrat. Descendent dintr-o familie cu remarcabile preocupari
stiintifice( Axinte Banciu, fratele bunicului sau a fost membru de
onoare al Academiei Române), acad. Mircea Banciu a absolvit Facultatea
de Chimie industriala a Institutului Politehnic din Bucuresti în anul
1962 si a devenit doctor inginer în anul 1969. S-a impus cu unul dintre
promotorii unor domenii fierbinti
în chimia organica, rezultatele
cercetarilor sale fiind expuse în 135 de lucrari originale în domenii
cum sunt piroliza de tip fulger,
izomerie de valenta, reactii prin ioni de carbeniu, sisteme ciclice si
policiclice, compusi biologic activi, reactii stereo si
enantio-selective heterogen catalizate; lucrari a caror valoare este
recunoscuta pe plan national si international, asa cum o dovedesc
numeroasele aprecieri si cele aproximativ 200 de citari în Chem.
Citation Index. Totodata, acad. Mircea Banciu s-a implicat cu
devotament, pricepere si daruire în activitatea unor prestigioase
reviste de specialitate. Este membru a unor societati stiintifice din
tara si din strainatate, sustine cursuri la Universitatea Politehnica
din Bucuresti si ca profesor invitat la institutii de învatamânt
superior din Franta, Germania, Italia si a participat la numeroase
manifestari stiintifice, multe finalizate în colaborari cu specialisti
de renume.
Personalitatea stiintifica si didactica a D-lui acad. Mircea Banciu este
armonios completata de imaginea unui om pentru calitatile de baza sunt
corectitudinea si tinuta morala, rabdarea si tactul deosebit în
relatiile cu colaboratorii, a unui om care acorda încredere si respect
semenilor sai, a unui cadru didactic care îsi venereaza dascalii pentru
modelul de munca oferit. Pentru toate acestea, acad. Mircea Banciu este
stimat, pretuit si iubit de toti cei
care îl cunosc îndeaproape.
Participarea
membrilor Academiei Române, colaboratori, a numerosi specialisti, cadre
didactice universitare, studenti, semn al respectului si iubirii cu care
este înconjurat savantul,
profesorul si omul
Mircea Banciu, au facut ca aceasta manifestare stiintifica sa fie
o adevarata sarbatoare a spiritului academic.