Nr. 3-5 (185-187)  2003

 Pentru aceasta pledează cu subtilitate argumentativă Oana Soare şi Ecaterina Ţarălungă şi, în chip aparte ineditele lui Petre Dumitriu subintitulate în dosarele securităţii; scrisori inedite şi despre editarea operelor sale, mai precis prefeţele propuse pentru ediţia de Opere în 1997 şi  reproduceri după acuarele ale scriitorului.

La rubrica “Cronici literare”, Andrei Gligor scrie despre Ficţiunea jurnalului intim, de Eugen Simion, Răzvan Voncu despre Enciclopedia exilului literar românesc(1945-1989),de Florin Manolescu, în timp ce Daniel Cristea-Enache decupează din File de dicţionar pe Marin Preda.

Prima parte dintr-un interesant “document” publică Pavel Ţugui despre Alexandru Piru sub titlu categoric Resping cu indignare acuzaţia nedovedită că aş fi reacţionar, care se termină cu anul 1961. Facem un salt în timp şi întâlnim pe Grigore Traian Pop, care şi-a propus să scrie despre o mie de poeţi postdecembrişti, însemnări de cronicar şi nu o ierarhizare valorică; un început  şi promisiunea unei noi ediţii mai cuprinzătoare şi sistematică, în paginile căreia să fie cuprinşi si cei care, prin forţa lucrurilor, nu şi-au găsit un cuvenit loc.

În “Comentarii”, Jeana Morărescu crede că descoperă un circ fenomenologic în teatrul lui D.R. Popescu, într-un dialog bine instrumentat cu Sorin Crişan. Tot aici, Mihai Fulger descrie năzdrăvăniile pregnante ale unui poet cinefil, care este Ilie Constantin în cartea sa Intransigenţă în harem. Răsfoim mai departe paginile revistei şi întâlnim note de lectură ale cu titluri inspirate - Poetul este Cuvântul care vede, de Alexandra Crăciun, Magie neagră, artă şi realitate,  şi Itinerar basarabean de Vasile Bardan şi Critica justei măsuri, de Paul Dugneanu. În “Amintiri universitare”, Dumitru Micu îl evocă pe Paul Georgescu, o natură pasională, care improviza în permanenţă, detestând mediocritatea, diferit de  Crohmăniceanu şi mai aproape cumva de George Călinescu. Continuând Literatura subiectivă, Ion Lăcustă a ajuns la cel de al zecelea episod.

Nu lipseşte rubrica “Ştiinţă şi filosofie”, în care Constantin Dominte  ne aduce la zi cu Noi studii de interlingvistică, Tudor Nedelcea scrie Cu evlavie despre Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, la împlinirea a o sută de ani de la naşterea şi zece ani de la trecerea la cele veşnice a acestui teolog al luminii. Tot aici, Elena Solunca Moise face o cronică la cartea Reforma spiritului de Gr. T Popa, iar Simona Drăgan prezintă pe Richard Rorty ca pe un filosof al contingenţei.

Ultima secţiune a revistei, “Artă şi spectacole” include cronici semnate de Dan Grigorescu, Dana Duma,  Mihai Fulger şi Călin Căliman.