ACADEMICA
nr. 12 (120) octombrie 2000

Numarul 12 (120) pe luna octombrie 2000 al revistei ACADEMICA se deschide cu articolul G.Calinescu n-a avut istoria pe care geniul sau o merita semnat de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, o demonstratie convingatoare a ideii ca oportunismul lui G. Calinescu este acela al unei generatii care a trebuit sa supravietuiasca într-un sistem ideologic ostil gândirii sale estetice.

În paginile urmatoare sunt publicate discursurile de receptie rostite cu prilejul alegerii ca membru de onoare al Academiei Române de prof. Klaus Heitmann si de Thierry de Montbrial.

Sub genericul sub cupola Academiei, apare cuvântarea Sanctitatii Sale, Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, cu prilejul decernarii Diplomei Honoris Causa al Academiei Române, având ca titlu Umanismul crestin si umanismul secularizat.

Paginile urmatoare sunt consacrate lui Aurel Vlaicu, la împlinirea unei jumatati de secol de la trecerea în eternitate al acestui stralucit pionier al aviatiei internationale, cuprinzând articole semnate de acad. Nicolae Patraulea, Corneliu Ungureanu, Ion Vasile Buiu si Gral (r) Florin Zaganescu. Alexandru Porteanu semneaza articolul Traian Vuia si idealul de libertate si unitate nationala a românilor.

Acad. Alexandru Surdu trateaza despre Filosofia si studiile clasice românesti. Tot în paginile consacrate filosofiei pot fi citite articolele Natura valorii la Nietzsche semnat de Marin Aiftinca si Istoria filosofiei românesti fata cu etnosofia de Ion Pogorilovschi. Despre iluministul banatean Dimitrie Tichindeal scriu Liviu Marghitan si Doru Bogdan.

Academicieni – victime ale dictaturii este articolul scris de Pavel Tugui, pe parcursul caruia se descrie represiunea din anii 1949-1950, când au fost arestati si condamnati academicienii Alex. Lepedat, radu R. Rosetti, George Bratianu, Dim. Caracostea, Silviu Dragomir, Ion Nistor, Constantin Motas s.a. Totodata se subliniaza ca în acei ani au existat o serie de relatii personale care au facut ca unele personalitati sa nu suporte efectele represiunii.

Veronica Russo scrie despre acad. Stefan Ciobanu asa cum l-a cunoscut, un mare carturar român din Basarabia, un mare dascal al neamului sau, iar viata sa reprezinta o pagina vie, frematând de simtire româneasca.

Emilian M. Dobrescu face câteva referiri la economia româneasca în tranzitie, concluzionând ca principiul pe care trebuie sa ne bazam este ajuta-te singur, fiindca altii nu ne vor ajuta decât în avantajul lor. Este nevoie sa avem mai multa încredere în munca si capacitatile noastre creative.

Sub genericul Protectia mediului Gheorghe Ionascu scrie despre Dezvoltarea durabila a zonei montane, însemnari pe marginea lucrarilor simpozionului european, organizat în luna august 1999 la Alba Iulia de catre Comitetul National al României pentru UNESCO.

Remarcam in paginile consacrate medicinii doua evocari: acad. Ioan Haulica scrie despre prof. de. Tiberiu Spurchez, distins practician al medicinii românesti iar Mircea D. Banciu, membru corespondent al Academiei Române, descrie viata si opera chimistului, medicului, profesorului, academicianului si cetateanului Constantin Istrati.

Tot în suita evocarilor se înscrie si articolul semnat de acad. Valeriu D. Cotea despre Constantin Pântea personalitate marcanta a învatamântului universitar agronomic iesean.

Ca de obicei, cititorii se pot informa despre manifestarile stiintifice ale Academiei Române în Cronica vietii academice semnata de Elena Solunca Moise.