Mircea Aurelian MARTIN - Teoretician și critic literar

Membru titular 2023
Membru corespondent 2014

Mircea Aurelian MARTIN

Biografie

Născut la 12 aprilie 1940, la Reșița, jud. Caraș-Severin, a urmat studii primare, gimnaziale și liceale în orașul natal. În anul 1962 își ia licența în teoria literaturii, critică literară și folclor la Facultatea de Filologie, Universitatea din București, după ce, în 1958, fusese exmatriculat din rațiuni politice aberante. În 1980 își susține doctoratul la Facultatea de Limba și Literatura Română din universitatea bucureșteană. Încă din anul absolvirii rămâne asistent și apoi lector la Catedra de teorie literară și literatură comparată a Facultății de Litere. În perioada 1990-2010 este profesor la această catedră, pe care o conduce între anii 1990-2006. A predat de asemenea cursuri de Teoria literaturii la Facultatea de Limbi Străine și a ținut seminare și cursuri speciale pentru studenții Facultății de Filologie (devenite ulterior Facultatea de Limba și Literatura Română). Din 1991 este conducător de doctorate în Teoria literaturii şi Teoria criticii.

Cariera sa este marcată de întâlnirea cu marele profesor și critic Marcel Raymond și de contactul cu Grupul de la Geneva, prilejuite de obținerea a două burse: una în 1972, Pro Helvetia, de 45 de zile, urmată, de o a doua, la inițiativa lui Marcel Raymond, de 90 de zile, la Universitatea din Geneva. Cele două scurte stagii la Geneva sunt decisive în formația și concepția sa despre literatură și despre critica literară. Prin intermediul lui Marcel Raymond cunoaște o serie de mari profesori și critici din Franța și din Statele Unite, cu care o purtat o corespondență edificatoare: Jean Rousset, Jean Starobinski, Georges Poulet, Jean-Pierre Richard, J. Hillis Miller etc. Alte două burse îi vor permite stagii de studiu în America, la University of California, Irvine („Fulbright“, 1995) și în Germania, la Universitatea din Konstanz (bursă DAAD 2001).

Anticipând, intuitiv, reperele teoretice și metodologice elaborate de „Școala de la Geneva“ sub numele de „critică a conștiinței“, cu care a avut o certă afinitate, Mircea Martin a practicat încă din anii ’60 o critică de identificare. Acestei opțiuni metodologice i-a rămas credincios, cu nuanțe și rezerve însă. În mod firesc a fost apoi receptiv la „reader response theory“ a germanului Wolfgang Iser, precum și la provocările epistemologice și inflexiunile etice ale deconstructivismului, manifestând în mod constant nevoia de sincronizare cu evoluţia ştiinţelor umane din Occident. Dincolo de toate încorsetările regimului comunist de la București, a reușit să fie la curent cu dezvoltările recente în teoria literară şi culturală și cu noile şcoli şi tendinţe apărute în lume, pe care le-a împărtășit, cu generozitate, colegilor și studenților săi.

A optat și pledează pentru alianța dintre filosofie și critică, pe care o consideră absolut necesară în exersarea unei critici bazate pe rigoare și profunzime conceptuală.

Considerat „cel mai bun teoretician al criticii din perioada postbelică“, profesorul Mircea Martin a produs în spațiul literaturii din România o schimbare majoră a direcției critice, dinspre literar spre cultural.

O componentă esențială a operei sale o constituie preocuparea pentru cultura națională și relațiile ei cu marile culturi occidentale, care l-a condus la anticiparea teoriei „complexului cultural“, formulată în volumul G. Călinescu și complexele literaturii române din 1981, cu aproape un sfert de secol înaintea lui Thomas Singer și Samuel L. Kimbles (2004) – o noutate absolută nu doar în contextul cultural autohton, ci și în plan universal, privată la acea vreme de șansa unei circulații europene.

Activitatea profesorului Mircea Martin se constituie într-o operă modelatoare majoră, desfășurată pe mai multe paliere culturale. Întâi de toate universitar, prin fondarea Centrului Interdisciplinar de Studii și Cercetări Europene și Românești „Tudor Vianu“ de la Facultatea de Litere din București, prin conducerea Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, prin conferințele Catedrei de Teoria Literaturii. Nu în utlimul rând, coordonarea, între anii 1983 și 1989 a Cenaclului „Universitas“. Apoi editorial, prin programele coordonate la editurile Univers, Paralela 45 și Art, și publicistic, prin directoratul de la revistele „Cuvântul“ și „Euresis“, pe care o conduce din 1990.

Domenii de cercetare

Cercetările și studiile profesorului Mircea Martin se înscriu, în proporții diferite, în cele trei discipline dedicate literaturii: critica literară, istoria literară și teoria literară, la care va adăuga teoria criticii. Numitorul comun al acestor demersuri este reprezentat întotdeauna de efortul interpretativ, fie că îl aplică la literatura curentă, la tradiția literară sau la idei și teorii. Interpretarea practicată de Mircea Martin își propune să țină seama de istoricitate, de pregnanța stilistică, de anvergura și coerența teoretică.

Cărți

1969 Generație și creație, București, Editura pentru literatură, ediția a II-a, nerevăzută, dar adăugită, Reșița, Editura Timpul, 2000. Cronici asupra „noului val“ din literatura română contemporană

1974 Critică și profunzime, București, Editura Univers, Colecția „Studii“; ediția a II-a, revăzută și augmentată, intitulată Geometrie și finețe, București, Editura Institutului Cultural Român. Studii asupra criticii franceze, de la Sainte-Beuve la Jean-Pierre Richard

1977 Identificări, București, Editura Cartea Românească; ediția a II-a nerevăzută, dar adăugită, Editura Tracus Arte, București, 2013. Eseuri consacrate unor scriitori români moderni și contemporani

1981 G. Călinescu și „complexele“ literaturii române, București, Editura Albatros; ediția a II-a, Pitești, Editura Paralela 45, 2002

1981 Dicțiunea ideilor, Editura Cartea Românească; ediția a II-a, București, Editura All, 2010. Eseuri asupra unor autori români și străini, precum și asupra condițiilor de posibilitate a scriiturii teoretice

1984 Introducere în opera lui Fundoianu, București, Editura Minerva, Colecția „Introducere în opera lui...“

1986 Singura critică, Editura Cartea Românească; ediția a II-a, revăzută, Editura Cartea Românească, 2006. Eseuri asupra deontologiei criticii literare și asupra câtorva critici și istorici literari români

2015 Radicalitate și nuanță, Editura Tracus Arte, București. Studii, eseuri, cronici, evocări de istorie literară și culturală; o teorie a nuanței și o pledoarie în favoarea ei

Volume coordonate

2006 Explorări în trecutul și în prezentul teoriei literare românești, București, Editura ART

2008 Identitate românească – Identitate europeană. Conferințele „Cuvântul“, 2 vol., București, Editura Cuvântul & Fundația Amfiteatru; ed. a II-a, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2018

2008 Universitas. A fost odată un cenaclu, București, Editura Muzeului Național al Literaturii Române

2018, 2019 Roumanian Literature as World Literature, în colaborare cu Christian Moraru, Andrei Terian (editori), Bloomsbury Academic, New York – Londra

2011 Ediție critică Opere Fundoianu – Fondane, în colaborare. Din care au apărut: B. Fundoianu, Poezia antumă, Editura ART și B. Fondane, Baudelaire și experiența abisului, Editura ART, 2013 (studiu introductiv, note și dosar de receptare critică)

*** Dicționar multidisciplinar de terminologie culturală, în pregătire vol. I (A-B): 1150 de termeni, Editura Muzeului Literaturii Române, București. Dicționarul va pune în evidență interferențele între disciplinele legate în mod tradițional de literatură (poetică, retorică, stilistică, naratologie, teorie, critică și istorie literară și celelalte științe umane: lingvistică, antropologie, filosofie, sociologie, istorie, istoria artelor, istoria ideilor, istoria mentalităților, politologie, psihanaliză etc.). Conceput într-o perspectivă multidisciplinară, este o lucrare de pionierat nu numai în orizont românesc.

Studii în volume colective

2011 Patrimoniul nostru moral și simbolic, în Andrei Bodiu, Rodica Ilie, Adrian Lăcătuș (coord.), Dilemele identității. Forme de legitimare a literaturii în discursul cultural european al sec. XX, Editura Universității „Transilvania“, Brașov

2011 Contemporan cu propria-i posteritate, în Întâlniri cu Solomon Marcus / Meetings with Solomon Marcus, Editura Spandugino, București

2020 Emigrația ca descoperire de sine, în Zoltán Rostás, T. H. Eliza Văcărescu (coord.), In honorem Sanda Golopenția, Editura Spandugino, București

Studii, prefețe, postfețe

Studii și eseuri apărute în limbile franceză și engleză

Conferințe la universități din străinătate

- Un Maître et son école, Universitatea din Groningen (Olanda), 1979
- La littérature roumaine d’après la guerre. Les etapes et les formes d’un conditionnement idéologique, Universitatea din Lund (Suedia), 1991
- The political background of literature in the sovietised Europe, Universitatea din Uppsala (Suedia), 1991
- Aestheticisme under Dictatorship in Roumanian Literature, Universitatea din Trondheim și Universitatea din Oslo (Norvegia), septembrie 1993
- La critique littéraire de Georges Poulet, enjeux et risques méthodologiques, Universitatea din Viena – Institut für Romanistik, 14 octombrie 1993
- Comment s’echaper à la censure par la métaphore et la fiction? , INALCO, Paris, 1994; - Rethinking the socio-political and cultural context of literature, University of California Irvine, 12 februarie 1995
- Contemporary Roumanian Literature. Social and Political Conditioning, University of California, Los Angeles, The Center for European and Russian Studies, 22 mai 1995
- From the Critique of Consciousness to Deconstruction, Louisiana State University, Batton Rouge, 25 mai 1995
- Scriitorii români și exilul interior în perioada comunistă, Universitatea din Heidelberg – Romanisches Seminar, 20 octombrie 1997
- Opera lui G. Călinescu, Universitatea ELTE – Catedra de Limbă și literatură română, Budapesta, 19 noiembrie 1999
- Rezistența prin cultură în România anilor ’60-’80 , Universitatea din Padova – Catedra de Românistică, 27 noiembrie 2000
- The Literary Canon between Social Justice and Aesthetic Justice, a Plaint of White, European Death (or Alive) Males, Louisiana State University, Batton Rouge, 3 mai 2002
- On the Aesthetic Canon in a Post-Canonical Era, Central European University, Budapesta, 4 martie 2004
- Should Writers Stay in Prison? , conferință în deschiderea Congresului PEN Internațional, Universitatea din Trumsö (Norvegia), 6 decembrie 2004
- Nationalisme et patriotisme, Universitatea Humboldt, Berlin, mai 2008 - Fenomenul migrației: de la „panta rhei“ la „cross the border“, Universitatea de Stat din Chișinău, Chișinău (Republica Moldova), 2017


Comunicări științifice susținute la colocvii internaționale (selectiv)
* Fără a menţionate conferinţele ţinute la universităţi româneşti şi nici comunicările prezentate la colocvii internaţionale care au avut loc în ţară

- Marcel Raymond: de Ronsard au surréalisme, în cadrul Colocviului cu tema „Marcel Raymond – Albert Béguin“, Cartigny (GE, Elveția), 30 august – 1 septembrie 1977
- Le Mémorial de Marcel Raymond: une Gestaltselbstbiographie, în cadrul Colocviului cu tema „La biographie, modes et méthodes“, Universitatea din Basel, 12-14 februarie 1998
- À la rencontre de soi (Les écrits autobiographiques) , în cadrul Colocviului cu tema „Marcel Raymond – conscience de la littérature“, Universitatea din Geneva, 23-24 aprilie 1998
- Jurnalul de exil al lui Paul Goma, în cadrul Colocviului cu tema „Exilul literar românesc“, Universitatea din Freiburg, octombrie 1998
- Le Fondane d’avant Chestov, în cadrul Colocviului cu tema „Chestov – Fondane, l’experience du tragique“, Maison des Sciences des l’Homme, Paris, 19-21 oct. 2000
- B. Fundoianu – un décolonisateur, în cadrul Colocviului cu tema „Fondane et Chestov devant l’Histoire“, Peyresq, Foyer D’Humanisme, Franța, 19-25 aug. 2001
- I complesi della letteratura romena. Ieri e oggi, în cadrul Colocviului cu tema „Geografia e storia della civilta letteraria romena nel contesto europeo“, Universitatea din Udine (Italia), 22-24 noiembrie 2000
- Sommes-nous vraiment sortis du colonialisme culturel? , în cadrul Coloc-viului cu tema „Vozes universais da Latinidade“, Universitatea ‘Candido Mendes’, Rio de Janeiro, 22-24 martie 2001
- Les articles roumains de B. Fondane, în cadrul Colocviului cu tema „Interferences fondaniennes“, Peyresq, Foyer D’Humanisme, 22-27 iulie 2002
- Le scandal de la forme dans la critique de Georges Poulet, în cadrul Colocviului cu tema „Georges Poulet parmis nous“, Universitatea din Geneva, 9 mai 2003
- Le sens de l’hisoire dans „De Baudelaire au surréalisme“, în cadrul Colocviului cu tema „L’histoire littéraire à l’aube du XXIe siècle: controverses et consensus“, Universitatea Strasbourg II, 12-17 mai 2003
- Les écrits de B. Fundoianu sur le théâtre, în cadrul Colocviului cu tema „Benjamin Fondane et le théâtre”, Peyresq, Foyer D’Humanisme, 23-28 august 2007
- La poésie de B. Fundoianu vue par B. Fondane, în cadrul Colocviului cu tema „B. Fondane: aspects de l’œuvre roumaine“, Peyresq, aug. 2009


Conferințe susținute în cadrul altor reuniuni internaționale

- Le mondialisme compris comme œcuménisme de la culture, în cadrul Congresului PEN-Clubului Internațional cu tema „New Structures of Freedom – Literature as Diagnosis and Therapy”, Viena, 3-8 noi. 1991; textul a apărut în lb. franceză, germană și engleză în volumul Neue Strukturen der Freiheit, Wien, 1992, pp. 342-348
- L’identité – une affaire tribale? , în cadrul Congresului Asociației Internaționale a Criticilor Literari, cu tema „L’identité culturelle nationale et la valeur universelle des cultures”, Lyon, mai 1993
- Europe from an Eastern Perspective. Notes on European Cultural Identity, International Cultural Center, Cracovia, 1999; textul a apărut în volumul From the World of Borders to the World of Horizons, Cracow, 2001, pp. 214-230

- Director al Editurii UNIVERS din București, 1990-2000
- Director al revistei EURESIS, revistă de teorie literară și culturală (în limbile franceză și engleză), din 1990
- Fondator și președinte al Asociației Editorilor Români, 1991-2000
- Director editorial al Editurii Paralela 45, Pitești, București, 2002-2004
- Director al revistei Cuvântul (revistă de cultură și de atitudine), 2004-2006
- Director editorial al Editurii ART, București, 2006-2012

Academii

- Membru al Academiei Latinității, Paris/ Rio de Janeiro, din 2005

Organizații internaționale

- Membru al Asociației internaționale a criticilor literari, din 1990
- Membru al PEN-Club; vicepreședinte al PEN-Clubului Român (1990-2000)

Organizații naționale

- Membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1967; membru al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România, 1990-1995
- Vicepreședinte (2004-2010), președinte (2010-2020) al Asociației de literatură generală și comparată din România. Din 2020, președinte de onoare
- Fondator și președinte al Asociației Editorilor Români (1991-2000)

- Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1969, 1977, 1981
- Premiul revistei Flacăra, 1986
- Premiul revistei Amfiteatru (Superlativele anului), 1986
- Premiul „Bacovia“ al revistei Ateneu, 1992
- Premiul „Frontiera-Poesis“, Satu-Mare, 2003
- Premiul Revistei și Fundației Euphorion, Sibiu, 2004
- Premiul „C. Rădulescu Motru“ acordat de revista Mozaicul și Asociația Prietenii Științei „Gheorghe Țițeica“, Craiova, 2005
- Premiul pentru critică al revistei Convorbiri literare, Iași, 2006, 2009
- Premiul de excelență acordat de Fundația Națională „G. Călinescu“, Onești, 2010
- Premiul „George Coșbuc“ Biblioteca Județeană „G. Coșbuc“, Bistrița-Năsăud, 2013
- Premiul pentru critică, istorie și teorie literară al revistei Observator cultural, București, 2016
- Premiul Opera omnia „Alecsandriada“ al Asociației Liga Scriitorilor, filiala Bacău, 2018
- Premiul Opera omnia al revistei Observator cultural, București, 2021

Înalte ordine de stat

- Ordinul Național „Serviciu credincios“ în grad de ofițer, 2000
- Ordinul Național „Cruzeiro do Sul“ al Braziliei în grad de comandor, 2004
- Ordinul Național „Serviciul credincios“ în grad de comandor, 2017

Doctor Honoris Causa

- Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava, 2016
-Universitatea „Petru Maior“, Târgu Mureș, 2017
-Universitatea „Transilvania“, Brașov2020

Distincții

Decorația Regală Nihil Sine Deo, 2010

Cetățean de onoare

- Municipiul Reșița, 2000
- Județul Caraș-Severin, 2009
- Comuna Dumbrăveni, județul Suceava, 2017

„E greu de găsit un critic literar român de prim-plan care să se bucure, dincolo de generații și tabere ideologice, de un mai mare și mai iradiant respect, de o mai mare autoritate intelectuală decât Mircea Martin. O autoritate câștigată nu prin politici culturale abile și prin poziții autoritare, ci printr-o competență sobră, reflexivă și elevată, epurată, pe cât posibil, de partizanate uman-prea umane.“ (Paul Cernat, „Subsemnul reflectivității nuanțate“, în Caiete critice, no 3-4/martie-aprilie 2020)

Actualitate


„Dialoguri academice“, TVR Cultural

22 octombrie 2023

Interviu Radio România Actualități – Emisiunea „Academica“

5 iulie 2023

Receptare critică