Nr. 3-4; martie-aprilie 2010, Anul XX (233-234)

Prima secţiune a actualului număr al revistei este dedicată încheierii „Dicţionarului - Tezaur al Limbii Române”, odată cu apariţia ultimului volum, cel de al 37-lea din această operă fundamentală pentru cultura noastră. În mesajul său, preşedintele României, Traian Băsescu, apreciază: „Consider că efortul ştiinţific şi editorial reprezentat de apariţia ultimului volum Dicţionarul -Tezaur al Limbii Române confirmă deplin misiunea Academiei Române, continuatoarea Societăţii Academice Române, faţă de tezaurul limbii române”. Pentru acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, Dicţionarul este o carte de vizită a filologilor români şi o dovadă concretă a limbii noastre”. După o incursiune în cei 105 ani trecuţi de la iniţierea lucrărilor, acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române şi directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, a anunţat că va fi publicată o ediţie definitivă a Dicţionarului care va avea şi o variantă electronică. Cum limba evoluează, ediţiile viitoare vor fi îmbogăţite cu noi cuvinte sau sensuri şi eventuale cuvinte descoperite în documentele vechi. „Pentru aceasta ne gândim, ca, la fiecare deceniu, să publicăm câte un supliment. Academia Română se va strădui să participe la ridicarea acestui monument nepieritor care este limba română”. Următoarele trei articole, semnate de Monica Busuioc de la Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” din Bucureşti, Emilia Comşulea de la Institutul de Filologie „Sextil Puşcariu din Cluj - Napoca şi Gabriela Haja de la Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi, înfăţişează contribuţiile celor trei institute academice la alcătuirea Dicţionarului.

Un spaţiu generos este dedicat prezentării unor mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii noastre. Personalitatea acad. Nicolae N. Constantinescu (1920-2000) este evocată de acad. Radu P. Voinea, acad. Iulian Văcărel, Maria Mureşan şi Mariana Lupan, Vasile Bogza. Comunicările au prezentat contribuţiile academicianului Nicolae N. Constantinescu la dezvoltarea ştiinţei economice, despre care acad. Iulian Văcărel scrie: „Profesorul N. N. Constantinescu a fost preocupat nu numai de pătrunderea tainelor ştiinţei economice, dar şi de îmbogăţirea acesteia, nu numai de formularea riguroasă al legilor economice obiective, dar şi de urmărirea modului în care acestea sunt percepute de oameni şi îndeosebi cum cerinţele lor sunt transpuse în practică”. În seria personalităţilor omagiate, reţinem pe Monseniorul Vladimir Ghika, despre a cărui martir ÎPS Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, scrie: Ura împotriva credinţei şi a Bisericii a răpus aici şi în lume multe vieţi: cea a lui Vladimir Ghika e una dintre ele, dar nouă ne spune mult ca om, ca român, ca preot, ca martor al lui Dumnezeu”.

În secţiunea „Mari personalităţi româneşti” sunt publicate articole dedicate lui Toma Ionescu, membru de onoare al Academiei Române, semnat de Viorica Vidu, Grigore Tocilescu, semnat de Paul Grigoriu şi „Precursori români în genetică” semnat de Radu Iftimovici.

La rubrica „Aniversări”, Otilia Costişor şi Păun Ion Otiman dedică un articol chimistului Zeno Simon la cea de a 75-a aniversare iar Hristache Popescu scrie despre Panaite Mazilu, membru de onoare al Academiei Române la împlinirea vârstei de 95 de ani.

Cu titlul „Reflecţii pe marginea Şcolilor de Înalte Studii Doctorale şi Postdoctorale în Academie Română”, articolul scris de Păun Ion Otiman este o prezentare de caz - Proiectul de „Studii postdoctorale în economie - program de formare continuă a cercetătorilor de elită”. Secretarul general al Academiei Române propune iniţierea unei dezbateri publice „cu scopul de a identifica cele mai adecvate măsuri de relansare a cercetării economice academice”.

În secţiunea „Conferinţe ale Academiei Române” se pot citi articolele semnate de Grigore Ilisei - „Un model de cărturărie românească - Zoe Dumitrescu-Buşulenga”. Din articolul „Preocupări pentru conservarea şi protecţia plantelor în România” scris de Toader Chifu, C. Mazilu şi Irina Irimia reţinem concluzia în virtutea căreia „Omul nu poate realiza niciodată ceva durabil, dacă nu ţine seama de legile naturii”.

În ultimele pagini ale revistei întâlnim rubricile obişnuite. Mai întâi, „In Memoriam” dedicată lui Dumitru Popescu (1929-2010), membru de onoare al Academiei Române, şi acad. Cornelia Bodea care s-au stins din viaţă în această perioadă. Urmează „Cronica vieţii academice” în care sunt consemnate manifestările ştiinţifice din lunile martie şi aprilie.