Geologia, opțiune de carieră pentru tineri

---

Prof.univ. Mihai Nicolae Ducea, membru corespondent al Academiei Române, a absolvit Facultatea de geologie și geofizică din cadrul Universității din București (1991), apoi un program de master (1995) și doctoratul (1998) în geologie la California Institute of Technology, SUA. În prezent, este profesor la Universitatea din Arizona (Tucson) și la Universitatea din București. Își împarte timpul între București și Tucson. Domeniile sale de activitate în geologie sunt petrologia și tectonica. Cercetător pasionat de munca de teren, Prof.univ. Mihai Ducea a lucrat în marile zone muntoase ale planetei, cum ar fi Anzii, Carpații, Himalaya și Tibet. Este unul dintre cei mai citați 100 de oameni de știință americani în geoștiințe din toate timpurile, potrivit Academic Analytics 2022.

Am avut șansa să discut cu prof.univ. Prof.univ. Mihai Ducea, cu ocazia unei reuniuni a specialiștilor din cadrul Secției de științe geonomice a Academiei Române. Am cunoscut o personalitate deschisă, prietenoasă și un om de știință pasionat de geologie. Am aflat că, atunci când vine în România, vizitează și liceele din țară și vorbește tinerilor despre știința căreia i s-a dedicat.

Prof.univ. Mihai Ducea: Geologia este o știință pe care tinerii nu o studiază în liceu. Mai mult decât o primă întâlnire a elevilor cu acest domeniu, atât de fascinant pentru mine, încerc să le prezint geologia și ca pe o posibilă opțiune de carieră.

Cătălin Mosoia: Cât de importante sunt geoștiințele pentru societatea în care trăim?

Prof.univ. Mihai Ducea: Majoritatea geologilor de pe planetă lucrează fie în corporații de petrol sau de alte resurse minerale, fie în companii cu activitate în domeniul mediului, al climei sau al hazardelor naturale – cutremure, inundații, tsunami, alunecări de teren, alunecări de roci sau erupții vulcanice. Toate aceste aspecte sunt extrem de importante pentru societate. Prin urmare, ca geolog sunt mai multe opțiuni în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă stabil.

Cătălin Mosoia: Ce se poate spune despre nivelul salariilor în acest domeniu?

Prof.univ. Mihai Ducea: În numeroase clasamente ale celor mai bine plătite profesii în America, Canada și Europa Occidentală, cea de inginer geolog sau de geofizician se află printre primele zece.

Cătălin Mosoia: Geosciences?

Prof.univ. Mihai Ducea: Științele Pământului reprezintă un domeniu complex în care activează și geologul tradițional, și geofizicianul, și geochimistul, și specialistul preocupat de schimbările climatice.

Cătălin Mosoia: Cum s-a dezvoltat pasiunea dumneavoastră pentru geologie?

Prof.univ. Mihai Ducea: Sunt născut și crescut în Sibiu, un oraș aproape de munți – într-o jumătate de oră se poate ajunge la Munții Cibinului, iar o oră este de ajuns până la poalele Făgărașului. Pe vremea când eram elev de gimnaziu am fost într-o excursie prin Munții Cibinului, drumeție organizată de școala unde învățam, și mi-a plăcut foarte mult; de atunci cred că s-a dezvoltat pasiunea pentru trekking, mersul pe drumuri de munte. Pasiunea naște pasiuni, iar în cazul meu s-a dezvoltat pasiunea pentru roci și științele Pământului. Muntele este locul unde mă simt cel mai bine.

Cătălin Mosoia: Care au fost cele mai recente expediții la care ați participat?

Prof.univ. Mihai Ducea: Vara aceasta am fost pe crestele Parângului și Retezatului, unde nu mai fusesem demult. Între 8 și 27 septembrie 2022 am fost în Argentina și Chile, iar grupul a fost format din doi studenți, unul din România și unul din SUA, și un colaborator de lungă durată, de altfel, un geolog argentinian.

Cătălin Mosoia: Întotdeauna faceți fotografii în timpul expedițiilor?

Prof.univ. Mihai Ducea: Am fost în locuri inedite și am fotografiat peisaje unice – unele dintre acestea au fost integrate și într-un album care a fost publicat în România, „Fiordurile Pacificului“, 2011; la vremea respectivă finalizasem un proiect pe care l-am derulat în British Columbia și Alaska, iar fotografiile reflectă o parte dintre peisajele pe care am avut șansa să le privesc.

Cătălin Mosoia: Lucrați cu studenți la geologie atât în SUA, cât și în România. Sunt diferențe între modul de lucru al studenților americani și al celor români?

Prof.univ. Mihai Ducea: Cred că ridicați un aspect deosebit de interesant cu această întrebare. În principiu, nu ar trebui să existe diferențe între studenți, dar există anumite nuanțe care îi fac să abordeze lucrurile diferit.

Studenții doctoranzi din America provin dintr-o nișă socio-economică aproape identică, clasa mijlociu-superioară americană. Școlile pe care le-au absolvit înaintea facultății i-au învățat cum să scrie, cum se construiește un argument, cum se dezvoltă o idee cu ajutorul logicii, iar toate acestea sunt ingrediente absolut necesare, dar nu suficiente, pentru a deveni, la un moment dat, om de știință.

În contrast cu cei din SUA, paleta de doctoranzi pe care noi o găsim în România este foarte diversă; sunt tineri care provin din medii socio-economice diferite și mai complexe decât cele din America. Studentul pe care îl cunoaștem aici poate fi mai talentat și mai ingenios decât studenul american șablon, însă, de multe ori, nu are ingredientele necesare de care vorbeam mai înainte. Prin urmare, dacă stau să mă gândesc, există o diferență fundamentală între studenții americani și cei români.

Cătălin Mosoia: Reușiți să gestionați aceste situații?

Prof.univ. Mihai Ducea: Eu nu tratez oamenii diferit și consider că toți au același potențial.

Cătălin Mosoia: Preocupările dumneavoastră vizează domenii ca tectonică, petrologie magmatică, geochimie izotopică. De unde provin banii pentru proiectele de cercetare fundamentală în aceste domenii?

Prof.univ. Mihai Ducea: Principala mea sursă de finanțare de-a lungul carierei a fost National Science Foundation (NSF), unitatea finanțatoare publică din SUA. În ultima perioadă am avut granturi și de la UEFISCDI, echivalentul (mai bine organizat) românesc al NSF. În domeniul meu, principalii finanțatori privați sunt industria petrolului și a gazului sau cea a resurselor minerale. Datorită faptului că mă ocup de izotopi se găsește întotdeauna cineva din aceste industrii să-mi bată la ușă pentru câte un proiect de cercetare aplicativă. În măsura în care timpul mi-a permis, am făcut și asta, iar unele rezultate sunt deosebit de interesante.

Cătălin Mosoia: Vă referiți la geochimia izotopică?

Prof.univ. Mihai Ducea: Dintre toate elementele chimice din tabelul periodic, 15-20 conțin izotopi care se dezintegrează în alți izotopi, cu timpi de înjumătățire foarte mari; aceste „sisteme“ izotopice radioactive care se dezintegrează extrem de încet sunt deosebit de utile în geoștiințe: se folosesc la datarea rocilor, adică la aflarea vârstei rocilor, și la amprentarea unor procese cum ar fi sursa magmelor sau a unor mase de sedimente.

De exemplu, elementul chimic rubidiu (Rb), un metal, are doi izotopi naturali, iar unul dintre aceștia (Rb-87) este instabil și se dezintegrează în stronțiu-87 (Sr-87) al cărui timp de înjumătățire este de 10 ori mai mare decât vârsta Pământului − cu alte cuvinte, este ca un „ceas“ care ticăie foarte încet. Astfel, se poate afla vârsta unor roci, ceea ce este extrem de important nu numai pentru geoștiințe, dar și pentru industriile asociate. Similar, doi izotopi ai uraniului (U) se dezintegrează în plumb (Pb), iar exemplele continuă. Este o știință fascinantă și în continuă dezvoltare. Multe dintre aplicațiile de azi folosesc sisteme de ablație cu laser, iar măsurătorile se fac in situ fără prepararea premergătoare a probelor, ceea ce în urmă cu 25 de ani ar fi fost de domeniul SF.

Ca exemplu de amprentare a unor procese, prezint o situație din afara sferei geoștiințelor, dar pentru care am primit un grant de cercetare de la o companie privată din domeniul industriei ciocolatei. Compania era interesată de proveniența boabelor de cacao; și asta pentru a putea să le cumpere pe cele mai potrivite scopului lor. Noi am aflat semnăturile izotopice (Sr și Pb) ale variilor probe și am reușit să discernem între diferitele origini geografice plauzibile.

Geochimia izotopică este o știință care s-a dezvoltat în primul rând pentru datarea vârstei, geocronologie (vârste geologice), după care și-a găsit un rol mult mai important dincolo de geologia propriu-zisă, în arheologie, în industria alimentară sau în diverse alte cercetări din geologie, gemologie sau alte domenii.

În ceea ce mă privește, geochimia izotopică a intrat în sfera preocupărilor profesionale încă din perioada doctoratului la Caltech, unde am învățat cum se măsoară acești izotopi și cum se construiesc și întrețin laboratoarele dedicate izotopilor radioactivi. Ulterior, am construit laboratorul meu în Tucson, care a avut vârful activității sale acum 5-10 ani. În prezent, la Universitatea din București, construim un laborator modern, unic în Europa de Est. Perspectivele sunt mai mult decât optimiste: în următorii 5-10 ani, Universitatea din București poate deveni lider regional − și chiar mai mult! − în geochimie izotopică.

Cătălin Mosoia: Domnule prof.univ. Mihai Ducea, vom fi aproape de realizările dumneavoastră. Succes!

Cătălin Mosoia
6 octombrie 2022