Dicționarul limbii române rămâne opera academică reprezentativă pentru istoria vocabularului și a culturii noastre în general, fiind un instrument absolut necesar în primul rând pentru cercetători (lingviști, istorici, geografi etc.), dar și pentru toți cei care vor să cunoască reflectarea lingvistică a evoluției societății românești de la origini până în prezent.

În prezent, se lucrează la o ediție nouă a Dicționarului TEZAUR, care va fi și informatizată, asemenea dicționarelor marilor limbi europene.

Dicționarul academic al limbii române a fost început, în diverse forme și prin apelul la reprezentanți de marcă ai lingvisticii românești, acum 150 de ani, și a cunoscut mai multe etape de realizare: de la concepția latinistă a lui August Treboniu Laurian și I. C. Maxim, prin contribuțiile notabile ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu și ale lui Alexandru Philippide, la realizarea substanțială a lui Sextil Pușcariu. Împreună cu o echipă formată din lexicografi de marcă, Sextil Pușcariu a construit și publicat, între 1906 și 1944, literele A-C, F-K și o parte din litera L. Partea coordonată de Pușcariu (DA) a reprezentat și reprezintă încă o capodoperă a lexicografiei istorice românești prin concepția modernă, prin numărul de izvoare, prin luarea în considerare a fondului fundamental al limbii noastre și prin discuția etimologică, de largă deschidere spre limbile învecinate geografic și înrudite cultural.

Lucrările la DLR au fost reluate după război, cu întreruperi datorate unor alte proiecte lexicografice, și au cunoscut o remarcabilă continuitate începând cu anul 1965, odată cu publicarea literei M. Noua serie a Dicționarului-tezaur, elaborată de cercetători de la cele trei mari institute ale Academiei Române (de la București, Iași și Cluj-Napoca) și revizuită la București sub coordonarea academicienilor Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu, înregistrează cuvintele atestate în toate registrele stilistice și în toate epocile de evoluție a limbii, inclusiv neologismele, fiind coordonată, din anul 2000, de academicienii Marius Sala şi Gheorghe Mihăilă și încheiată în anul 2010. Tot în același an a fost publicată, în 19 volume, ediția anastatică integrală a DLR, având o structură complexă și modernă, cu o bibliografie mult augmentată și cu o perspectivă echilibrată asupra tuturor componentelor sale (selecția lexicală, mărci diastratice, aspectul normativ, varietatea regională, diversitatea surselor, componenta semantică etc.).

Lucrare reprezentativă a lexicografiei românești contemporane, redactată în cadrul Sectorului de lexicografie al Institutului de Lingvistică din București al Academiei Române, Dicționarul explicativ al limbii române cunoaște două ediții principale, prima la Editura Academiei în 1975 (DEX1), reluată în 1984 și completată cu un Supliment substanțial în 1988 (DEX-S), iar a doua la Editura Univers Enciclopedic în 1996 (DEX2), toate sub coordonarea acad. Ion Coteanu, împreună cu cercetători ca Mircea și Luiza Seche, Ion Dănăilă, Nicoleta Tiugan sau Lucreția Mareș. Cea de a doua ediție a DEX-ului a cunoscut reeditări cu diverse revizuiri în anii 1998, 2009, 2012 și 2016, ultima aducând și adăugiri care au dus la un corpus de 67000 de cuvinte.

Dicționarul explicativ al limbii române a fost gândit, de la început, ca un repertoriu de cuvinte din toate epocile, zonele și stilurile limbii, care să reflecte dezvoltarea vocabularului limbii române până la momentul actual. El este, în egală măsură, un dicționar explicativ, normativ și etimologic, în sensul că pune la dispoziția cititorilor, atât specialiști, cât și, mai ales, nespecialiști, informațiile cele mai importante privitoare la formele literare ale cuvintelor (cu semnalarea celor mai frecvente variații), la sensurile acestora, la includerea lor în unități complexe și la originea lor directă. Datorită imaginii sale de dicționar reprezentativ girat de Academia Română, DEX-ul a fost și este în continuare una dintre cărțile cele mai bine vândute din România și cartea cu cea mai mare încredere la public.

Începând din 2021, la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan ‒ Alexandru Rosetti” din București al Academiei Române vor începe etapele preliminare de elaborare a unei noi ediții a DEX-ului, care să corespundă, calitativ și cantitativ, stării vocabularului românesc actual.