Digitalizare și laborator de restaurare și conservare a cărților

---

Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca, subordonată Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, este o bibliotecă de cercetare cu caracter enciclopedic, dar și patrimonial, și una dintre cele mai importante biblioteci din România în ceea ce privește colecțiile de carte veche și rară, incunabule și manuscrise. Noul director al acestei însemnate instituții de cultură din România, preot profesor universitar Ioan Chirilă, instalat în luna iunie 2025, ne-a acordat următorul interviu pe tema priorităților pe care le are în vedere în mandatul său.

Cătălin Mosoia: Părinte-profesor Ioan Chirilă, care sunt primele trei priorități din mandatul dumneavoastră de director al Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca?

Ioan Chirilă: Prioritățile pe care le-am identificat după preluarea responsabilității de director al Bibliotecii sunt mai mult de trei. Voi enumera câteva: crearea spiritului de echipă și identificarea unui areal tematic de cercetare prin care să răspundem necesității societății academice, universitare, școlare și societale; transformarea Bibliotecii din furnizoare de surse în furnizoare de comunicare a conținutului științific – în acest scop este nevoie de elaborarea și practicarea unor noi forme de comunicare a cunoașterii și a științei, conforme nivelului de comunicare postmodernă; crearea unui climat stimulativ de lucru prin acomodarea spațiilor la aspectul estetic contemporan și prin asigurarea infrastructurii tehnice conforme dezvoltării tehnologice actuale. Nu în ultimul rând, voi propune intervenția generală asupra imobilului pentru a obține sursa de energie verde atât de necesară și pentru extinderea spațiilor de lucru, de depozitare și de studiu.

Cătălin Mosoia: Care sunt intențiile dumneavoastră în raport cu digitalizarea? Aveți în vedere un astfel de proiect?

Ioan Chirilă: Mă bucur să spun că există deja un proiect de digitalizare, dezvoltat de trei instituții din cadrul Filialei Cluj-Napoca (Biblioteca, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“ și Arhiva de Folclor a Academiei Române), care are ca obiectiv imediat scanarea a 34.200 de unități bibliofile. Pasul doi va avea în vedere procesarea și prelucrarea cu programe de inteligență artificială (IA) pentru a genera sintezele științifice necesare mediului științific, educațional și de cercetare; verificarea și completarea lor de către revizorul cercetător uman și adoptarea celor mai fluente căi de comunicare către societate. Aceste obiective vor fi orientate în sensul așteptărilor formulate de partenerii noștri din străinătate și de cei sociali naționali. După încheierea acestui proiect vizăm continuarea digitalizării prin acțiunile echipei proprii pentru a crește baza de documente digitalizate cât mai mult, cu fiecare an.

Cătălin Mosoia: Din perspectiva accesibilității publicului, tânăr și matur, cum gândiți prezentarea colecțiilor Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca?

Ioan Chirilă: Proiectul de prezentare va fi mai complex. La acțiunile similare realizate până acum vom adăuga acțiuni de cooperare cu toate nivelurile educaționale de formare și de cercetare, colaborare cu facultăți precum Istorie – biblioteconomie și arhivistică; Litere – literatură veche, ca bază de practică; oferirea în fiecare an a unei liste de titluri pentru licență și dizertații în specialitate; organizarea de trasee virtuale în cadrul bibliotecii; expoziții tematice periodice; conferințe academice și de popularizare (minimum două pe lună); acțiuni în licee, în școli și în instituții de cercetare, publicații proprii în baze de date recunoscute; newsletter și podcast-uri specializate.

Cătălin Mosoia: Cum veți pune în valoare caracterul de bibliotecă de cercetare cu valențe enciclopedice al Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca?

Ioan Chirilă: Vom crea echipe de lucru pe zone tematice comune de cercetare și vom dezvolta fișele de post prin introducerea responsabilităților de cercetare și de diseminare a cunoștințelor. De asemenea, vrem să aplicăm pentru proiecte europene specifice bibliotecilor cu scopul de a deveni centre de formare pentru generarea de noi tehnici de comunicare a cunoștințelor științifice în sensul perfecționării continue (învățare pe tot parcursul vieții, lifelong learning – LLL). În plus, intenționăm să alcătuim ghiduri pentru acțiuni de acomodare a conținutului științific la capacitățile de asimilare de către noua generație, utilizând tehnicile noi de comunicare. Vom utiliza, de asemenea, publicistica proprie, dar și încărcarea fișelor de prezentare a incunabulelor și a manuscriselor în baze de date internaționale.

Cătălin Mosoia: Ținând cont de patrimoniul bogat de carte veche și de carte rară al Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca vă întreb despre perspectiva dumneavoastră privind dezvoltarea în cadrul Bibliotecii a unui laborator de restaurare a hârtiei și a legăturilor de carte?

Ioan Chirilă: Avem deja legătorie proprie și facem o minimă intervenție de curățare și tratare a cărților, dar în urma proiectului pe care îl dezvoltăm acum și prin finanțarea din alte proiecte pentru care intenționăm să aplicăm, dorim să realizăm un laborator de restaurare și conservare. Digitalizarea este ea însăși o anume formă de conservare, prin reducerea accesului direct la document, alături de asigurarea microclimatului adecvat în zonele de depozitare și în mediile expoziționale.

Pr.prof.univ. Ioan Chirilă este licențiat în teologie (1988) și doctor în teologie (1999) al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. A fost profesor duhovnic titular la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Român din Cluj-Napoca (1989-1990), decan al Facultății de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca (2004-2012) și președinte al Senatului Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2012-2020). Din 2006 este director și fondator al Centrului de Cercetare „Ioan Lupaș”, iar din 2008, al Centrului de Studii Clasice și Orientale „Orientalia” din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”; președinte, din 2023, al Societății Bibliștilor Ortodocși Români, iar din 2024, președinte al Despărțământului Cluj-Napoca al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român „ASTRA”. Din luna iunie 2025 este director al Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca.

Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca adăpostește aproximativ 100.000 de manuscrise și tipărituri anterioare anului 1800, sute de publicații periodice vechi (secolele XVIII și XIX). Fondul bibliotecii conține 10.000 de manuscrise cu o vechime de șapte secole, 177 de incunabule, peste 4.000 de volume de carte veche românească, maghiară și germană; o colecție de codice medievale (secolele XII-XVI) relevante pentru pentru literatura antică, medievală și renascentistă, manuscrise orientale (ebraice, arabe, turce și persane) provenind din biblioteca personală a eruditului Timotei Cipariu (1805-1887), filolog, lingvist, istoric și teolog, unul dintre membri fondatori ai Academiei Române (1866). Pe rafturile Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca stau la loc de cinste 1.000 de Biblii și ediții princeps ale unor lucrări semnate de Copernic, Galilei și Newton. Cel mai complex fond este reprezentat de colecția de 50.000 de cărți europene vechi (secolele XVI-XVIII).

București, 4 iulie 2025