1 iulie 2026
Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”
Conferința „«Imaginea de export» a României, reflectată în operele de artă expuse la New York World’s Fair (1939-1940). Analize, identificări, descoperiri”
La invitația Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, dr. Eduard Andrei, cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, va susține conferința „«Imaginea de export» a României, reflectată în operele de artă expuse la New York World’s Fair (1939-1940). Analize, identificări, descoperiri”, în cadrul workshop-ului „Advances in social and cultural anthropology”. Evenimentul va avea loc miercuri, 1 iulie 2026, ora 12, la Casa Academiei, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” (Sala de Conferințe), Calea 13 Septembrie nr. 13 (parter, intrarea din Calea Rahovei), București, sector 5.
Conferința va putea fi urmărită și online, folosind link-ul.
Rezumat:
La Expoziția Universală de la New York 1939-1940 (organizată sub genericul „Lumea de mâine”), participarea României, coordonată de Comisarul General Dimitrie Gusti, a strălucit prin două clădiri cu caracter național-identitar: „Pavilionul Oficial al României”, opera prințului-arhitect G.M. Cantacuzino, și „Casa Românească”, proiectată de arh. Octav Doicescu. Componenta artistică a participării românești reunea opere de artă plastică și decorativă, expuse la exteriorul și, mai ales, în interiorul celor două clădiri. Printre acestea se numărau lucrări semnate de cei mai importanți artiști români de la sfârșitul secolului al XIX-lea / începutul secolului XX și din perioada interbelică: picturi de Th. Aman, N. Grigorescu, I. Andreescu, Th. Pallady, Gh. Petrașcu, N. Tonitza, Francisc Șirato, Arthur Verona, I. Theodorescu-Sion, Lucian Grigorescu, Marius Bunescu, N. Dărăscu, N. Vermont, Rodica Maniu, Samuel Mützner; sculpturi de Cornel Medrea, Oscar Han, Mihai Onofrei, Mac Constantinescu, Milița Petrașcu, I. Jalea; obiecte de artă monumentală și decorativă de Olga Greceanu, Dem Demetrescu, Lena Constante, Nora Steriadi, Paul Miracovici, Petre Grant, Al. Mazilescu (la care se adăugau obiecte de cult și artizanale).
Pe fundalul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, o parte dintre operele de artă expuse la New York nu s-au mai întors niciodată în țară. Ele au fost dispersate în câteva locuri din SUA: o mare parte (sculpturi, mozaic, ceramică, mobilier) au ajuns la Catedrala ortodoxă română „Sfânta Maria” din Cleveland, Ohio (și în Muzeul Etnic și de Artă Românească aferent bisericii); altele au fost donate pentru „Romanian Classroom” de la Cathedral of Learning, din cadrul University of Pittsburgh, Pennsylvania; câteva picturi și sculpturi au rămas la Biserica ortodoxă română „Sfântul Dumitru” din Manhattan, New York, în ideea constituirii unui Muzeu al Propagandei (între acestea, capodopera Întoarcerea de la târg de Francisc Șirato, considerată pierdută, dar pe care am descoperit-o în 2017). În fine, cele mai multe dintre picturile de șevalet, care fuseseră donate Legației (Ambasadei) României în SUA de la Washington, D.C., s-au întors tradiv în țară, în etape (în 1950, apoi în 1978–1979), majoritatea intrând în colecția Muzeului Național de Artă al României, iar două fiind returnate Muzeului „Theodor Aman” (din care au provenit).
Selecția operelor de artă care au reprezentat România la New York World’s Fair, alături de analiza lor iconografică și stilistică reflectă „imaginea de export” a țării, așa cum aceasta a fost fabricată la București în timpul regimului lui Carol al II-lea, precum și instrumentalizarea în scop propagandistic a artei.
Informații obținute prin amabilitatea dr. Eduard Andrei,
cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române
