---

23 iulie 2025
Institutul Astronomic al Academiei Române

„Provocările astronomiei contemporane în societate și experiența chiliană”
– Forum astronomic la Academia Română –

Institutul Astronomic al Academiei Române și Ambasada Chile în România au organizat în Aula Academiei forumul astronomic cu tema „Provocările astronomiei contemporane în societate și experiența chiliană” ⁱ . Invitată de onoare la această reuniune a fost prof.univ. Monica Rubio, membru titular al Academiei Chiliene de Științe (Academia Chilena de Ciencias), vicepreședintă a Uniunii Astronomice Internaționale (International Astronomical Union).

În cadrul manifestării au rostit alocuțiuni: acad. Nicolae-Victor Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române; ES domnul Julio Bravo, Ambasador al Republicii Chile în România; dr. Ulpia Botezatu, președintă a Comitetului Organizației Națiunilor Unite privind Utilizarea Pașnică a Spațiului Cosmic (UN-COPUOS); dr.ing. Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române; dr. Monica Rubio ⁱⁱ ; dr. Magda Stavinschi, fost director al Institutului Astronomic al Academiei Române; dr. Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare; prof. Carmen Bușu, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 168, București; Andrei Gusan, președintele organizației nonguvernamentale „AstROmania”; Valentin Grigore, președintele Societății Astronomice Române de Meteori (SARM); Andrei Dorian Gheorghe, consilier cultural SARM. Manifestarea științifică a fost moderată cu pricepere de dr. Mirel Bîrlan, directorul Institutului Astronomic al Academiei Române.

Prezența în Aula Academiei Române a prof. Monica Rubio, vicepreședintă a Uniunii Astronomice Internaționale, a fost apreciată de participanți și pentru claritatea prezentării pe care a susținut-o, o pledoarie pentru știința astrelor și educația pentru astronomie.

Din activitatea acad.prof.univ. Monica Rubio menționăm descoperirea, cu ajutorul telescopului ALMA, modul în care galaxiile cu metalicitate scăzută formează stele, rezultat care a fost publicat în revista Nature ⁱⁱⁱ . Temele sale de cercetare includ fizica mediului interstelar, norii moleculari, formarea stelelor și norii magellanici.

Manifestarea științifică s-a încheiat cu prezentarea Institutului Astronomic al Academiei Române susținută de directorul acestei entități, dr. Mirel Bîrlan. Întrebat despre importanța forumului astronomic, acesta ne-a declarat:

„Forumul organizat împreună cu Ambasada Republicii Chile în România ne oferă cadrul pentru a încuraja mobilitățile de cercetători și studenți între cele două țări. Acest parteneriat ne va permite accesul și asistența reciprocă în ceea ce privește infrastructura de observație în funcție de proiectele științifice comune. Pe termen mediu, ne propunem să găsim modalitatea de a instala un telescop al institutului în deșertul Atacama.

Institutul Astronomic al Academiei Române este singurul institut cu această tematică din România. În cele trei amplasamente tradiționale ale sale – Observatoarele astronomice din București, Cluj-Napoca și Timișoara – își desfășoară activitatea un număr de 27 de astronomi. Domeniile de cercetare ale institutului sunt diverse, printre care: elaborarea de efemeride astronomice; studii de mecanică cerească; astronomie fundamentală și sisteme de referință; dinamică orbitală; măsurători astrometrice și fotometrice ale corpurilor cerești; fizica Soarelui și a sistemului planetar; planetologie; studiul vremii spațiale; observații și modelare de stele variabile; studiul galaxiilor și cosmologie; studiul obiectelor artificiale din jurul Pământului.

Începând cu anul 2018, coordonăm un centru de observații astronomice situat în comuna General Berthelot, județul Hunedoara. Astronomia observațională este una dintre componentele majore ale cercetărilor desfășurate în cadrul Institutului Astronomic.

Ne propunem să instalăm instrumente astronomice – telescoape și lunete – în cele mai potrivite locuri de pe teritoriul României, adică în zone geografice cu poluare luminoasă și radio cât mai reduse”, a precizat dr. Mirel Bîrlan.

Studenții pot solicita să studieze astronomia în Chile

Mai multe universități din Chile oferă programe de doctorat în astronomie, astfel că studenți din India, Columbia, Ecuador și SUA solicită înscrierea la astfel de programe. Unul dintre punctele forte ale acestei realități îl reprezintă posibilitatea de utilizare a telescoapelor din Chile. Tinerii din România ar putea face la fel, precizează prof. Rubio. Distinsa profesoară a avut și un mesaj privind posibilitatea de realizare a unei cariere în știință și de către fete și femei.

„Cu toate că din punct de vedere istoric, astronomia nu a fost un domeniu îmbrățișat de domnișoare și de doamne, atunci când este vorba de talent și de capacitate intelectuală nu se pune problema genului. Mai mult, o carieră în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (Science, Technology, Engineering, and Mathematics – STEM) este posibilă atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Încerc să conving fetele că dacă îndrăgesc știința atunci își pot proiecta cariera în una dintre disciplinele științifice, în particular, astronomie” ne-a declarat prof. Monica Rubio.

E.S. domnul Julio Bravo, ambasadorul Chile în România, a susținut că, la un moment dat, s-ar putea ajunge chiar la un acord privind schimbul de studenți – tinerii chilieni ar putea veni să studieze în România, iar tinerii români ar putea alege să studieze în Chile.

Lucrările forumului astronomic pot fi vizionate în întregime pe canalul YouTube al Academiei Române, la adresa https://youtube.com/live/A_brSsVW1kI.

Astronomia în Chile

Știința astrelor se bucură de mare apreciere în Chile. Unii susțin că astronomia este ca o fereastră deschisă către Univers: în nordul țării Chile, bolta cerească este senină aproximativ 330 de nopți pe an, astfel că cerul și, mai ales, astrele, pot fi privite cu ușurință. O combinație de factori blochează umiditatea și favorizează observațiile astronomice de mare precizie: curentul rece Humboldt, deșertul Atacama extrem de uscat și lanțul muntos Anzi.

Printre primele entități de observare a cerului înstelat se numără Observatorul Interamerican Cerro Tololo (1959), Observatorul ESO de pe Cerro La Silla (1969) și Observatorul Carnegie de pe Cerro Las Campanas (1970).

Epoca marilor observatoare începe cu Very Large Telescope (VLT) construit, la o altitudine de 2.635 metri, pe Cerro Paranal (1999). A urmat Atacama Large Millimeter Array (ALMA), inaugurat în 2011, cel mai avansat observator radio terestru, pe Platoul Chajnantor din Deșertul Atacama, și Atacama Pathfinder Experiment (APEX), care operează în domeniul undelor milimetrice și submilimetrice. University of Tokyo Atacama Observatory este observatorul situat la cea mai înaltă altitudine, 5.640 m. Curând vor începe observațiile la Vera C. Rubin Observatory, menit să capteze imagini ale întregului cer sudic la fiecare trei nopți.

În seria proiectelor de observatoare astronomice în construcție se află Extremely Large Telescope (ELT) prevăzut să fie finalizat în 2028 pe Cerro Armazones și care vizează studiul exoplanetelor și al primelor stele și galaxii; Giant Magellan Telescope (GMT), preconizat a fi gata în 2029, va utiliza șapte oglinzi de 8,4 metri pentru a forma o suprafață de colectare a luminii de 24,5 metri; Cherenkov Telescope Array (CTA), observator terestru destinat cercetării cu ajutorul razelor gamma de energie foarte înaltă a celor mai fierbinți obiecte din Univers, cum ar fi gările negre supermasive și supernovele.

Ținând cont de instituțiile amintite, existente sau aflate în fază de proiect, aproape că s-ar putea spune că astronomia a generat dezvoltarea unei industrii de observare a cerului. S-au atras investiții și s-au creat locuri de muncă. Iar astfel s-au promovat educația, turismul și cercetarea astronomică. Întrucât aceste entități alocă astronomilor și universităților chiliene 10% din timpul de observare, în Chile s-a dezvoltat o puternică comunitate de astronomi și de astrofizicieni, la care se adaugă cercetători din întreaga lume, găzduiți de instituțiile academice chiliene, pentru realizarea propriilor investigații științifice.

Dr. Cătălin Mosoia

Note

i  Manifestarea s-a desfășurat în data de 22 mai 2025, în Aula Academiei Române.
ii Monica Rubio este expert în domeniul formării stelelor și al norilor moleculari; doctor în astrofizică și științe spațiale (Universitatea din Paris, 1992); profesor la Departamentul astronomie al Facultății de științe fizice și matematice a Universității din Chile; vicepreședintă a Uniunii Astronomice Internaționale; membru titular (2023) al Academiei Chiliene de Științe.
iii Dense cloud cores revealed by CO in the low metallicity dwarf galaxy WLM. (2015). Rubio, Monica; Elmegreen, Bruce G.; Hunter, Deidre A.; Brinks, Elias; Cortés, Juan R.; Cigan, Phil. Nature,, Vol. 525, Nr. 7568, pp. 218-221. DOI: 10.1038/nature14901. https://www.nature.com/articles/nature14901