Share

30 aprilie 2025
Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”

Asigurările sociale 4.0: viitorul începe acum
A doua conferință din cadrul proiectului Prelecțiuni academice al Institutului de Cercetări Juridice
„Acad. Andrei Rădulescu”

Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române organizează prelecțiunea academică „Asigurările sociale 4.0: viitorul începe acum”, care va fi susținută de profesor universitar Claudia-Ana Moarcăș, Facultatea de Drept, Universitatea din București.

Manifestarea, a doua conferință din cadrul proiectului Prelecțiuni academice al Institutului de Cercetări Juridice „Acad.Andrei Rădulescu”, se va desfășura miercuri, 30 aprilie 2025, între orele 11-13, la sediul institutului, din Calea 13 Septembrie nr. 13, și va fi transmis online de platforma Universul Juridic.

Prelecțiunea academică „Asigurările sociale 4.0: viitorul începe acum”

Securitatea socială reprezintă asigurarea unui venit de înlocuire decent persoanelor care nu pot să își satisfacă nevoile prin muncă (din cauze precum bătrânețea, boala, incapacitatea temporară de muncă, pierderea locului de muncă – componenta de asigurări sociale) și care nu pot să supraviețuiască în absența acestui venit (componenta de asistență socială).

Prin dimensiunile sale, securitatea socială asigură:

  • acces la bunuri și servicii esențiale (protecția minimă) printr-un venit minim ce variază în funcție de vârstă, sex, sănătate și nivel de dezvoltare economică a statului;

  • prevenirea riscurilor și protecția împotriva lor (securitate proactivă) pentru armonizarea șocului fluctuației prețurilor pe piață, diversificarea veniturilor, reducerea șomajului;

  • promovarea potențialului și resurselor, investiții pe durata vieții, adaptate la ciclul de viață al populației, constituind unul din multiplele răspunsuri la inegalitățile generate de lumea în care trăim.

I. Paradigma
A. Efectele globalizării și modificarea structurii ciclului de viață al femeilor și bărbaților au generat abordarea temei din perspectiva adâncirii sărăciei și excluziunii sociale; a sporirii șomajului, mai ales, în rândul tinerilor; îmbătrânirea progresivă a populației și creșterea vârstelor de pensionare; mobilitatea forței de muncă.
B. Caracterul multidimensional al inegalităților economice și sociale, în special cea a veniturilor, reflectă diferențele individuale rezultate din starea de sănătate, vârstă, capacitatea de a munci, accesul la tehnologie, amplasarea geografică regăsită în sintagma ,,parametri necesari dreptății, egalității, incluziunii”; la acestea se adaugă dezvoltarea economică și coordonatele sociale ale societății (cultură, istorie, mediu); piața muncii și condițiile de muncă (oportunități inegale la angajare, nivelul salariilor, aptitudinile și competențele lucrătorilor); orientarea politică a guvernării; sănătate și accesul la îngrijiri medicale (noile forme de muncă generate de noile tehnologii, impozitele, pachetul de servicii); pregătire profesională, cunoaștere și educație.

II. Nodul gordian
Cum putem menține un nivel ridicat de protecție socială când resursele de finanțare scad și nevoile oamenilor explodează pe fondul îmbătrânirii populației, al transformării muncii sub efectul noilor tehnologii (IA, robotizare, automatizare, apariția de noi categorii de lucrători precari) și al scăderii dezvoltării economiei.

Prelecțiunea invită participanții să reflecteze asupra acesteia în următorii termeni:
(i)  IA, robotizarea și digitalizarea producției manufacturiere și a serviciilor au transformat piața muncii; volatilitatea locurilor de muncă
 și a competențelor, abilităților lucrătorilor repun în discuție principiul unui sistem de protecție socială bazat pe stabilitate și cotizări
 salariale – noutăți și provocări;
(ii)  trebuie regândit principiul universalității: egalitate vs. echitate – reformă și revizuire;
(iii) adaptarea modelului secolului XX la provocările secolului XXI: este timpul să schimbăm „software-ul” pentru a oferi generațiilor
viitoare un model peren, just și sustenabil financiar, acoperind munca ocazională sau neregulată. Care sunt limitele dreptului și
responsabilitățile pentru viitor în materia asigurărilor sociale?

Prof.univ.dr. Claudia-Ana Moarcăș este profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității din București, consilier științific al Centrului de drept social comparat din cadrul facultății și profesor asociat al Universității Nicolae Titulescu. Este specializată în dreptul muncii, dreptul securității sociale, drept social european. A fost profesor invitat la Universitatea Paris-Sorbona I și la Universitatea economică de la Viena; membră a comisiei de redactare a Codului muncii și Codului securității sociale și Ministru al Muncii, Protecției Sociale, Familiei și Persoanelor vârstnice. A exercitat funcții de conducere în cadrul Ministerului Român de Externe, a fost adjunct al Avocatului Poporului și avocat în Baroul București. A susținut, în anul 1996, teza de doctorat cu titlul ,,Dialogul social în relația de muncă. Privire specială asupra sindicatelor. Studiu de drept comparat” la Facultatea de Drept a Universității din București. Din anul 2013, cu teza ,,Dreptul muncii și dreptul securității sociale: tranziții, consacrări, anticipări (1990-2011)”, este profesor abilitat să conducă teze de doctorat. Principalele sale domenii de interes sunt dreptul muncii, dreptul securității sociale, dreptul european al muncii, dreptul social european, mecanismul fiscal al contribuțiilor sociale și managementul resurselor umane.