23-24 mai 2024
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu Plopșor“
Simpozion național „Identitate națională – identitate europeană“
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu Plopșor“, al Academiei Române, a organizat, în perioada 23-24 mai 2024, simpozionul național „Identitate națională – Identitate europeană“. Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“ Dolj, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova, Centrul de Studii și Cercetări de Drept Privat „Ion Dogaru“și Consiliul Județean Dolj.
Simpozionul a avut loc în format hibrid și a fost structurat pe patru secțiuni tematice:
• Individ și comunitate. Perspective etnologice și lingvistice
• Imagologia lumii românești în secolele XIX-XX
• Realități economice și tradiții juridice
• Oltenia – identitate și mobilitate. Dimensiuni socio-culturale și politice
În deschiderea simpozionului, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului craiovean, a ținută să menționeze că pentru România ideea conform căreia „miza majoră a integrării europene este cea identitară“ își păstrează actualitatea și acum, când țara noastră se dezvoltă în cadrul Uniunii Europene:
„În timp, identitatea națională a stat la baza luptei pentru autodeterminare națională, care a făcut posibilă apariția statelor naționale și a regimurilor politice democratice. În prezent, conceptul de identitate națională stă la baza eforturilor pentru integrare europeană. Pe un alt plan, cultura europeană a educat dinăuntru și cultura română, așa cum s-a spus cu îndreptățit temei. Ea este prezentă în conștiința oricărui om educat din România“ a mai precizat profesorul Sevastian Cercel.
Sesiunea de comunicări în plen
În cadrul sesiunii de comunicări în plen, moderată de prof. univ. dr. Cezar Avram, au fost susținute prelegerile:
• Cultura de schimb și sistemul de pertinență în contextul identităților – prof. univ. dr. habil. Gabriela Păsărin
• Dinicu Golescu și reconstrucția identității românești – dr. Ion Militaru, cercetător științific I
• În ce măsură studierea culturii populare românești de secol XIX ne plasează într-un inedit context identitar – dr. Nicolae Mihai, cercetător științific III
• Constantin Noica, ontologia culturii europene și problema subiectivității – lect. univ. dr. Cătălin Stănciulescu
• Cum l-am cunoscut și ce am învățat de la Constantin Noica – dr. Șerban Nicolau, cercetător științific III
Lucrările pe secțiuni
Prima zi a simpozionului a continuat cu prezentarea comunicărilor din cadrul secțiunii „Oltenia – identitate și mobilitate. Dimensiuni socio-culturale și politice“, fiind aduse în discuție repere din viața social-politică și culturală pornind din intervalul Regulamentelor Organice și până în perioada predecembristă a anului 1989. În paralel, s-au desfășurat lucrările secțiunii „Individ și comunitate. Perspective etnologice și lingvistice“ în cadrul căreia s-au prezentat teme privitoare la marca identitară a onomasticii literare, simpozioanele de italienistică de la Universitatea din Craiova etc. Au fost puse, de asemenea, în discuție, printr-o abordare etnologică, subiecte cu privire la ipostaze ale străinului în mentalitatea tradițională românească, conturarea identităților etnice în contextul național și european, elemente identitare în discursul culinar românesc, simboluri pascale ș.a.
În cea de-a doua zi a simpozionului au continuat lucrările secțiunii „Oltenia – identitate și mobilitate. Dimensiuni socio-culturale și politice“, online, când au fost supuse atenției subiecte variate, pornind de la dovezi de existență umană din epoca bronzului între Carpați și Dunăre, urcând spre perioada secolului al XVI-lea, analizate fiind aici documente inedite de la Vatican, și continuând cu timpurile postbelice și contemporane. În paralel, s-au desfășurat lucrările secțiunii „Imagologia lumii românești în secolele XIX-XX“, urmată de secțiunea „Realități economice și tradiții juridice“, în cadrul căreia specialiștii au acordat o atenție deosebită câtorva elemente care reglementează dreptul intern în strânsă legătură cu cel comunitar. Totodată, s-au făcut referiri detaliate la implicarea unor personalități oltene în procesul legislativ interbelic.
Simpozionul a reunit cercetători din sistemul de cercetare al Academiei Române reprezentând Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ București, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu“ București, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide“ Iași, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu Plopșor“, cadre didactice de la Universitatea din București, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova, de la Universitățile „Lucian Blaga” din Sibiu și „Ovidius“ din Constanța, specialiști etnologi din cadrul Centrului Cultural Județean Arad, Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan“ Maramureș, Baia Mare, muzeografi, istorici, doctoranzi din Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Târgu-Jiu, Rm. Vâlcea. Totodată au fost prezente cadre universitare și specialiști din Polonia și Bulgaria.
Comitetul științific al simpozionului a fost girat de personalități din cadrul Academiei Române și din mediul universitar, între care acad. Victor Spinei, acad. Dorina-Elena Rusu, prof. univ. dr. Elena Pîrvu, prof. univ. dr. Anca Ileana Dușcă.
Organizatorii își exprimă convingerea că, prin lucrările expuse de participanți, fără a avea pretenția de a trata subiectul în mod exhaustiv, s-au putut aduce clarificări și contribuții unui domeniu de cercetare vast și cu permanente influențări reciproce.
Cronică transmisă de dr. Anca Ceaușescu, cercetător științific III
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor“
