22 noiembrie 2022
Institutul astronomic al Academiei Române


Fête de la science à lˋinternational 2022:
Institutul astronomic al Academiei Române invitat de Institutul Francez din România la București

Cercetătorii de la Institutul astronomic al Academiei Române au participat, în calitate de invitați ai Institutului Francez din România la București, la manifestarea Fête de la science à lˋinternational 2022. Evenimentul s-a desfășurat, în după-amiaza zilei de 22 noiembrie 2022, la sediul instituției organizatoare, în sala Atrium, Institut français de Roumanie à Bucarest (Bulevardul Dacia nr. 77).

Evenimentul a fost deschis de Excelența Sa, doamna Laurence Auer, Ambasadoarea Republicii Franceze în România, și de Mirel Birlan, directorul Institutului astronomic al Academiei Române.

xxx

Excelența Sa, doamna Laurence Auer, Ambasadoarea Republicii Franceze în România, și
dr. Mirel Bîrlan, directorul Institutului astronomic al Academiei Române. Credit: Cătălin Mosoia

„Anul acesta, în cadrul activităților Fête de la science, tematica pentru manifestarea de la Institutul Francez este astronomia. Ați citit cu siguranță Jules Verne și v-ați bucurat de imaginația cărților pe care le-a scris, de modul atractiv în care prezintă teme din astronomie și, în general, din știință, și care fascinează generațiile tinere”, a declarat Excelența Sa, doamna Laurence Auer, Ambasadoarea Republicii Franceze în România.

La rândul său, dr. Mirel Bîrlan a precizat în alocuțiunea sa: „Institutul astronomic al Academiei Române are o lungă istorie în ceea ce privește cooperarea științifică cu Franța. Tradiția astronomică din România se bazează pe valorile personalităților științifice instruite în Franța, la Observatorul din Paris sau la Universitatea Sorbona. Filiația științifică franceză se regăsește, de asemenea, în arhitectura institutului și în unele instrumente științifice care, în momentul de față, fac parte din patrimoniul național”.

În cadrul manifestării, Institutul astronomic al Academiei Române a expus o serie de instrumente de observare a cerului, iar cercetătorii în astronomie și astrofizică au oferit publicului explicații. Astfel, Sala Atrium a Institutului Francez a devenit, grație modului în care au fost amenajate exponatele și a demonstrațiilor realizate de specialiști, un spațiu al prieteniei româno-franceze mediată de știință și, totodată, un spațiu dedicat publicului și astronomiei românești.

Au participat grupuri de elevi de la Școala Centrală din București, o serie de studenți străini de la Universitatea Politehnica din București, astronomi de Astroclubul București și pasionați de știință și de cerul înstelat. De asemenea, reprezentanți ai Serviciului de Cooperare și Acțiune Culturală din cadrul Institutului Francez din România, și echipa de cercetători de la Institutul astronomic al Academiei Române formată din Diana Ionescu, Dan Alin Nedelcu, Octavian Blagoi, Sorin Marin și Mădălina Trelia.

În cadrul unor miniateliere pregătite și susținute de cercetătorii institutului, participanții au avut ocazia să afle detalii despre Soare și despre particularitățile lui, precum și să experimenteze modul în care se formează craterele pe Lună, pe Pământ sau pe orice alt obiect ceresc.

xxx

Pasionați de astronomie și de cultură prezenți în Atriumul Institutului Francez din România la București.
În centrul imaginii se observă o lunetă Bardou (1893), obiect de patrimoniu. Credit: Cătălin Mosoia

xxx

Elevi alături de o machetă a telescopului spațial Hubble realizată de Octavian Blagoi,
după o idee de Cătălin Beldea. Credit: Cătălin Mosoia

xxx

Cercetătorul Sorin Marin răspunde la întrebările elevilor și studenților. Credit: Cătălin Mosoia

xxx

Pasionați de astronomie participând la un experiment pe tema formării craterelor pe un obiect ceresc.
Credit: Cătălin Mosoia

Vizitatorii au putut urmări și două scurte filme științifice realizate atât pentru vizionarea în două dimensiuni (2D), cât și în trei dimensiuni (3D), cu ajutorul unor ochelari speciali. Ambele animații au fost făcute de dr. Dan Alin Nedelcu, astronom la Institutul Astronomic al Academiei Române, folosind modelul de formă al asteroidului (162173) Ryugu, publicat de Watanabe et al. (2019) în revista Science. Menționăm și noi că acest asteroid, considerat potențial periculos pentru Pământ, a fost studiat de misiunea spațială Hayabusa-2 a Agenției Spațiale Japoneze (JAXA).

Dacă versiunea bidimensională poate fi urmărită cu ochiul liber, versiunea 3D poate fi urmărită cu ajutorul ochelarilor pentru anaglife – iubitorii matematicii și ai geometriei în spațiu își aduc aminte de cartea „Anaglife geometrice”, de Georgel Rotariu (Editura Didactică și Pedagogică, 1972), volum care era dotat cu o astfel de pereche de ochelari (realizați din carton, cu o lentilă roșie și o lentilă albastră). Cele două animații realizate de dr. Dan Alin Nedelcu, Institutul Astronomic al Academiei Române, pot fi vizualizate accesând linkul http://sky.astro.ro/ryugu/.

Printre exponate, la loc de cinste s-a aflat luneta Bardou, instrument de patrimoniu prezentat publicului în premieră după ce a fost restaurat. Instrumentul poartă numele constructorului, a fost fabricat în secolul al XIX-lea în manufacturile din Franța și reprezintă unul dintre cele mai vechi instrumente din patrimoniul instituției.

Au mai fost expuse: mașini de calcul, mărcile Mercedes, Odhner și Elka; o cameră AllSky și sistemul său de achiziție de imagini, precum și tehnica folosită pentru proiectarea imaginilor pe un ecran – acest tip de cameră este deosebit de util în astronomie, de exemplu, la fotografierea bolții cerești sau în campaniile de monitorizare a meteorilor; un dispozitiv mobil de proiecție; un telescop ce reproduce elementele telescopului spațial Hubble Space Telescope; modele tridimensionale ale celor mai mari patru asteroizi din Sistemul Solar.

xxx

Luneta Bardou (1893), unul dintre cele mai vechi instrumente din patrimoniul Institutului Astronomic al Academiei Române.
Credit: Mirel Bîrlan

xxx

Printre exponatele Institutului astronomic al Academiei Române s-au aflat și mașinile de calcul Mercedes, Odhner și Elka.
Credit: Cătălin Mosoia

Începând cu 1991, Fête de la Science este organizată în fiecare an de către Ministerul francez al Învățământului Superior, al Cercetării și al Inovării pentru a permite tuturor să descopere lumea științei și să-i întâlnească pe cei care fac știință.


Cătălin Mosoia, jurnalist de știință
Biroul de comunicare al Academiei Române