12 august 2022
Despre performanța românească la olimpiada de lingvistică cu cercet. Valentina Cojocaru,
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“
Lotul olimpic de lingvistică al României, pregătit de o echipă coordonată de cercet. Valentina Cojocaru, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“, a obținut locul 3 la Olimpiada Internațională desfășurată în perioada 25-29 iulie 2022 la Man Island. Trei dintre cei patru concurenți români participanți au obținut, la proba individuală, medalii de aur, argint și bronz: Mihai Bratu (aur), Vlad Ștefan Oros (argint), Nicoleta Dobrică (bronz).
Dr. Valentina Cojocaru, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“ și asistent universitar la Facultatea de Litere, Universitatea din București a oferit informații despre condițiile de concurs, pregătirea lotului olimpic românesc și beneficiile pentru elevi a unei astfel de competiții.
***
Dr. Valentina COJOCARU
„La olimpiadă, probleme ce conțin date din limbi necunoscute de elevi
Olimpiada de lingvistică este un concurs care presupune rezolvarea unor probleme ce conțin date din limbi necunoscute de către elevi. Aceste date sunt prezentate sub forma unor enunțuri sau sintagme și codifică diverse informații despre limba respectivă: informații gramaticale și lexicale pe care elevii cu ajutorul logicii, gândirii analitice le decodifică.
Olimpiada de lingvistică, un concurs care stimulează curiozitatea și autonomia
Acest concurs este inedit nu doar prin faptul că implică o materie ce nu se studiază în școală, ci prin faptul că «învățarea» este centrată pe elev, nu pe profesor. Cu alte cuvinte, elevul se raportează la profesor nu ca la o sursă a cunoașterii, ușor accesibilă, ci mai degrabă ca la un mediator, un îndrumător, care intervine numai atunci când e cazul clarificând anumite lucruri, stimulând elevul și încurajându-l să-și dezvolte propriile căi de autonomie.
Ceea ce propune olimpiada de lingvistică seamănă foarte mult cu principiile teoretice ale unei metode educative conturate la sfârșitul secolului XIX (1897) de către John Dewey, care considera că educația începe prin stimularea curiozității copilului care trebuie să aibă un rol activ în procesul de învățare («learning by doing/ discovery»).
Pentru a participa la Olimpiada de lingvistică elevii nu au nevoie de o pregătire teoretică susţinută, care să se bazeze pe a învăţa anumite concepte, ci de o pregătire mai degrabă practică, punând în valoare abilităţile lingvistice ale elevilor în relaţie cu modelul matematic al comunicării: ideea recunoaşterii unui model (care prin analogii se dovedeşte a fi regulă); abilitatea de a generaliza; capacitatea de analiză; o gândire laterală; atenţia la detalii etc.
Elevii nu studiază lingvistica la şcoală şi nu pot fi testaţi pe baza unui conţinut specific (de exemplu: analize gramaticale, definirea unor concepte de bază din lingvistică etc.), toţi au însă cunoştinţe minimale de gramatică a unei limbi, fie prin intermediul limbii materne, fie prin intermediul învățării unei a doua limbi.
2013, anul înființării Olimpiadei de lingvistică în România
În România, Olimpiada de lingvistică a luat ființă în 2013 când, prin intermediul Ministerului Educației, dar și cu sprijinul Facultății de Litere a Universității din București și al Institutului de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan“ al Academiei Române, am organizat o selecție națională în două faze (județeană și națională), în urma căreia am selectat 4 elevi care au reprezentat România la Olimpiada Internațională de Lingvistică, ținută, în acel an, la Manchester.
Participarea internațională a lotului românesc de lingvistică
Prima participare a României la Olimpiada Internațională de Lingvistică – IOL, în 2013, ne-a adus un trofeu la proba pe echipe (medalie de bronz) și două mențiuni la proba individuală. Apoi, începând cu următorul an, ne-am întors de fiecare dată cu cel puțin câte o medalie pentru proba individuală. Dan Mirea este elevul care a obținut prima medalie de aur pentru România, iar ulterior a devenit membru în echipa de organizare a olimpiadei în România și, începând cu anul 2020, face parte din comitetul central al olimpiadei internaționale.
Anul acesta, un alt elev excepțional, Mihai Bratu, a obținut a doua sa medalie de aur la Olimpiada Internațională de Lingvistică, devenind, astfel, cel mai bun participant din toate timpurile.
Pregătirea lotului olimpic de lingvistică
În fiecare an, înainte de etapa internațională, la București are loc o sesiune de pregătire a lotului României, timp o săptămână. Pregătirea constă în rezolvarea de probleme în condiții asemănătoare celor de la Olimpiada internațională. Scopul pregătirilor nu este doar acela de a-i familiariza pe elevi cu ritmul intens al competiției, ci de a-i ajuta să se apropie unul de celălalt, să socializeze, să împărtășească din propriile experiențe legate de olimpiadă, astfel încât să funcționeze eficient atât la proba individuală, cât și la proba pe echipe.
Din 2021, pregătirea a cunoscut un alt format. S-a desfășurat exclusiv în format online și a fost ținută de Vlad Neacșu, și el fost participant la IOL și autor al Ghidului de pregătire pentru Olimpiada de lingvistică apărut la Editura Universității din București în 2022. Pe lângă rezolvarea de probleme, noul format al pregătirii presupune și o parte care, deși pare prea teoretică la prima vedere, a fost gândită pentru a prezenta diverse arii lingvistice într-un mod aplicat și relevant pentru rezolvarea problemelor.
Profesorii îndrumători
Ca profesor îndrumător, pot spune că a fost și este un privilegiu să fac parte alături de colegii mei, Roxana Preda, Paul Helmer, Vlad Neacșu și Dan Mirea, dintr-un proiect cu impact major asupra educației, care are rolul de a descoperi și de a arăta lumii unii dintre cei mai buni elevi din țară, elevi a căror minte excepțională este valorificată prin astfel de olimpiade. Iar ceea ce mă bucură cel mai mult este faptul că echipa noastră este alcătuită din foști participanți care, deși au ales să plece la studii în străinătate, au rămas în echipa românească, investind timp și pasiune în Olimpiada de lingvistică din România.“
