Scurt istoric. Repere generale

Secția de știința și tehnologia informației s-a înființat în temeiul unei hotărâri a Adunării Generale din decembrie 1991, iar la 7 ianuarie 1992 s-a constituit în fapt. Secția a fost creată la inițiativa academicianului Mihai Drăgănescu, care, în acea perioadă, era președintele Academiei Române.

Adunarea generală a Academiei Române, la 24 noiembrie 1998, a dezbătut și definit știința și tehnologia informației ca domeni multidisciplinar al științei și tehnologiei care stă la baza societății informaționale și care cuprinde: substratul fizic al informației, telecomunicații și teoria sistemelor, software, sisteme informatice, informatica teoretică și teoria informației, internet, Web, automatica și teoria sistemelor precum și aplicașii specifice în cele mai diverse domenii de aplicare (economie, sociologie, medicina electronică, biologie informațională, filosofia informației etc.).

Primii membri ai Academiei Române a căror activitate științifică poate fi inclusă în sfera informaticii au fost:

  • Aurel Avramescu – membru corespondent 2 iulie 1955, membru titular 21 martie 1963. Optimizare funcțională a sistemelor automate.
  • Gheorghe Cartianu-Popescu – membru corespondent 21 martie 1963. Radiocomunicații, prelucrări de semnale, circuite și sisteme.
  • Dragomir Hurmuzescu – membru corespondent 21 mai 1916, repus în drepturi ca membru corespondent la 3 iulie 1990. Întemeietorul primei școli de fizică experimentală din țară. A construit „coerorul Hurmuzescu“, a înființat primul post de radiodifuziune și a făcut primele transmisii prin telegrafie fără fir din țară.
  • Matei G. Marinescu – membru corespondent 1 noiembrie 1948. Tehnica curenților slabi, electrocomunicații, electroacustică, automatică și sonicitate.
  • Grigore Moisil – membru titular 1 noiembrie 1948. Fondator al școlii de algebra logicii și teoria algebrică a mecanismelor automate, precum și al studiilor de logică polivalentă și logică nuanțată.
  • Ștefan Odobleja – membru post-mortem 13 noiembrie 1990. Prin lucrarea „Psihologia consonantistă“, apărută în anul 1938, a făacut publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate și a demonstrat caracterul multi și interdisciplinar al acesteia.
  • Corneliu Penescu – membru corespondent 21 martie 1963. Automatică și calculatoare.
  • Tiberiu Popovici – membru corespondent 2 noiembrie 1948 și membru titular 21 martie 1963. Generalizarea teoriei interpolării și aplicarea acesteia în calculul numeric. Fondatorul școlii de informatică de la Cluj-Napoca.
  • Tudor Tănăsescu – membru corespondent 23 martie 1952. Radiotelecomunicații, tuburi și circuite electronice. Fondatorul școlii românești de electronică.
  • N. Vasilescu Karpen – membru corespondent 5 iunie 1919, membru titular 2 iulie 1923. În anul 1909 a propus pentru prima oară în lume, printr-o notă adresata Academiei de Științe din Paris, folosirea curenților purtători de înaltă frecvență pentru telefonia prin cablu la mare distanță. A realizat „pilele Karpen“, care funcționeazăfolosind exclusiv căldura mediului ambiant.

Dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în perioada 1948-1989

Profesorul Mihai Drăgănescu – membru corespondent 1 martie 1974, membru titular 22 ianuarie 1990 –, creatorul școlii românești de dispozitive electronice și conducătorul colectivului care, în perioada 1965-1971, s-a preocupat de implementarea în țara noastră a primului program de informatizare a economiei naționale, directorul Institutului Central de Informatică în perioada 1976-1985, a inițiat în Academia Română organizarea unor sesiuni științifice cu tematică de specialitate: Viitorul electronicii și informaticii (1979), Inteligența artificială și robotica(1983), Calculatoarele electronice din generația a cincea (1985), Viitorul industriei de programe (1985), urmate de publicarea în volume a comunicărilor la Editura Academiei Române. În perioada 1981-1987 Editura Academiei Române a publicat seria de lucrări „Probleme de microelectronică, informatică, automatică și telecomunicații“.

În anul 1990, sub conducerea academicianului Mihai Drăganăscu, a început procesul de renaștere a Academiei Române și, în cadrul acestui proces, informaticii i s-a atribuit locul și rolul care i se cuveneau de drept, anume cel mai dinamic domeniu științific și în care oameni de știință români dețineau priorități pe plan regional și mondial.

Secția de știinta și tehnologia informației are în coordonare 3 unități de cercetare: Institutul de Informatică Teoretică din Iași, Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială, Centrul pentru Noi Arhitecturi Electronice.

Unitățile de cercetare din coordonarea secției au în studiu urmatoarele programe de cercetare:

  • Agenți inteligenți și învățare automată
  • Modelare conceptuală
  • Tehnologia limbajului natural
  • Dezvoltări teoretice și aplicative ale sistemelor fuzzy și retelelor neurale
  • Metode moderne în imagistica computerizată
  • Sisteme concurente și distribuite: interacțiune și mobilitate
  • Sisteme cu autoorganizare și structuri paralele

Pentru anii 2001-2002, Institutul de Informatică Teoretică din Iași a propus proiectul interdisciplinar „Cercetări în domeniul foneticii și fonologiei limbii române, cu aplicații la atlasele lingvistice românești regionale“.

Sub egida sectiei sunt publicate 3 reviste: „Fuzyy Systems and AI - Reports and Letters“ (redactor șef acad. Horia Nicolai Teodorescu), „Studies in Information and Control“ (redactor șef acad. Florin Gheorghe Filip) și „Romanian Journal of Information Science and Technology“ (redactor șef prof.univ. Radu-Emil Precup, membru corespondent al Academiei Române).

Secția a coordonat sau coordonează activitatea a 3 comisii ale Academiei: Forumul pentru Societatea Cunoașterii (1997, președinte de onoare academician Mihai Drăgănescu, președinte academician Florin Gheorghe Filip), Știința și Tehnologia Micro-Sistemelor (1998, primul președinte: academician Dan Dascalu; președinte interimar: prof.univ. Gheorghe Ștefan, membru corespondent al Academiei Române) și Comisia de informatizare a limbii române (2001, președinte acad. Dan Tufiș).

Anual secția analizează și propune Prezidiului Academiei Române lucrări pentru următoarele premii ale Academiei Române: Tudor Tănăsescu, Gheorghe Cartianu, Grigore Moisil.

În perioada 1995-2003 Comisia de evaluare granturi a secției a evaluat 854 granturi ale Academiei Române și ale Ministerului Educației și Cercetării în domeniul științei și tehnologiei informației (1995-24, 1996-43, 1997-128, 1998-192, 1999-204, 2000 -156, 2001- 68, 2002-5, 2003-34).

Preşedinţii secţiei

1992-1994: acad. Mihai DRĂGĂNESCU, fondator şi preşedinte

1994-1998: acad. Dan DASCALU

1998-2010: acad. Mihai DRĂGĂNESCU

2010-prezent: acad. Florin Gheorghe FILIP

In memoriam

Mihai Corneliu Drăgănescu (6 octombrie 1929 – 29 mai 2010). Academician

Victor I. Toma (14 aprilie 1922 – 28 noiembrie 2008). Membru de onoare

Alexandru Timotin (29 aprilie 1925 – 4 iunie 2007) ). Academician

Andrei Țugulea (19 august 1928 – 14 decembrie 2017). Academician

Vlad Ștefăniță Ionescu (22 aprilie 1938 – 28 mai 2000). Membru corespondent

Anton Alexandru Necşulea (28 ianuarie 1908 – 13 octombrie 1993). Membru de onoare

Andrei P. Silard (30 aprilie 1944 – 30 iunie 1993). Membru corespondent

Adrian Rusu (3 februarie 1946 – 11 noiembrie 2012). Membru corespondent

Marius Guran (7 noiembrie 1936 – 24 aprilie 2019). Membru de onoare

Dan Dascălu ((5 aprilie 1942 – 10 februarie 2021). Academician