---

 

Comunicat de presă
5 august 2026

Acad. Wilhelm Dancă, vicepreședinte al Academiei Române,
la deschiderea Congresului Mondial de Studii Siriace

Acad. Wilhelm Dancă, vicepreședinte al Academiei Române, a participat luni, 3 august 2026, la deschiderea Congresului Mondial de Studii Siriace, eveniment de înaltă ținută științifică, organizat pentru prima dată la București. Cu acest prilej, profesorul Wilhelm Dancă a adresat celor peste 400 de specialiști prezenți un cuvânt de întâmpinare din partea Academiei Române, în calitatea sa de instituție coorganizatoare a manifestării.

Profesorul Dancă, teolog și filosof deopotrivă, a dorit să prezinte audienței internaționale câteva dovezi materiale care evidențiază legăturile dintre cultura română și creștinismul sirian și arab, argumentând, astfel, decizia organizării acestui eveniment științific în capitala României.

În acest sens, a fost amintită bazilica paleocreștină de tip sirian de la Mangalia (Callatis), locaș de cult care, conform descoperirilor și evaluărilor arheologice, a fost construit de către un arhitect sirian și a funcționat în secolele al V-lea și al VI-lea, fiind sediu al episcopiei orașului. Prezența acesteia este una dintre dovezile influenței exercitate de creștinismul sirian în Dobrogea antică, alături de legăturile misionare întreținute de comunitățile de coloni, soldați și negustori cu populația din Dacia Pontică.

O altă dovadă invocată, aparținând timpului prezent, a fost biserica maronită de la Dimieni, din imediata apropiere a Bucureștiului, sfințită în anul 2013 de cardinalul Bechara Boutros Rai și care reprezintă primul locaș de cult maronit din România și din Europa Centrală și de Est. Acesta reunește câteva mii de creștini maroniți, caldeeni și asirieni din Liban, Siria și Irak, aflați în exil, care se adună aici pentru celebrări liturgice.

Nu în ultimul rând, acad. Wilhelm Dancă, le-a vorbit participanților la Congres despre patrimoniul de manuscrise și tipărituri cu texte în limba siriacă sau arabă din Biblioteca Academiei Române, de la București și de la Cluj-Napoca, care reflectă preocupările unor remarcabili orientaliști români, mai ales din secolul al XIX-lea. Între aceștia a fost amintit Timotei Cipariu, membru fondator al Societății Academice Române (numele sub care a fost înființată Academia Română), excepțional cărturar transilvănean, cunoscător a 12 limbi, între care ebraica, turca și araba. Colecția sa de manuscrise și de carte rară a îmbogățit Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române cu sute de opere fundamentale ale culturii arabo-turco-persane.

În încheiere, profesorul Dancă a felicitat participanții la Congres și le-a lansat invitația de a vizita Biblioteca Academiei Române, care a organizat în mod special o expoziție dedicată acestui eveniment, oferind o selecție foarte valoroasă, care cuprinde, între altele o copie cu ilustrații din Shah-namé (Cartea regilor), epopeea persană scrisă de Ferdowsi, un exemplar din Nah al-Balagha (Calea vorbirii alese), fragmente din colecția de epistole, scrieri morale, maxime și discursuri politice atribuite califului ’Ali ibn Abi Talib (sec. VII) și, vedeta expoziției, șase pagini din Evanghelia după Matei, un manuscris de secol IX, scris în siriană, care a aparținut creștinilor nestorieni.

Academia Română – Comunicare și imagine