Comunicat de presă
24 noiembrie 2023
Dezbatere publică
„Al patrulea val: România în fața revoluției tehno-economice a secolului XXI“
Academia Română în parteneriat cu Universitatea București și KPMG România au lansat vineri, 24 noiembrie 2023, sub titlul „Al patrulea val: România în fața revoluției tehno-economice a secolului XXI“, o dezbatere publică, alcătuită dintr-o serie de trei întâlniri, privitoare la viitorul României în orizontul schimbărilor tehnologice și economice majore ce vor afecta și transforma societatea globală în deceniile imediat următoare.
Obiectivul demersului celor trei instituții este de a contribui – pe baza dialogului cu decidenții economici, cu autoritățile și cu experții naționali de la vârful domeniilor în cauză – la informarea publicului românesc și a decidenților politici, oferindu-le o mai bună înțelegere a provocărilor cu care se vor confrunta ca societate și economie în următorul deceniu.
Demersul se vrea un punct de plecare, un vehicul și o invitație la un dialog național informat, care să reorienteze dezbaterea publică spre realitățile și oportunitățile curente ale secolului XXI, dar și către pericolele și problemele pe care viitorul le anunță pentru economia, societatea și cultura română.
Prima întâlnire din cadrul acestei dezbateri publice s-a desfășurat în data de 24 noiembrie 2023 și a avut ca temă „Sectorul financiar-bancar, un domeniu care se află în centrul redefinirii viitorului economiei și societății noastre“. La discuții au participat acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, prof. univ. Dragoș Aligică, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. Marian Preda, rectorul Universității din București, Lucian Croitoru, consilier pe politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României, Ramona Jurubiță, KPMG Country Managing Partner România, Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, Cristian Sporis, vicepreședinte Raiffeisen Bank, Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România. Evenimentul a fost moderat de Sorin Pâslaru, „Ziarul Financiar“ și Angela Manolache, Partener Coordonator Servicii Financiare, KPMG.
Analiza a pornit de la faptul că, în ultimii 200 de ani, economia românească a cunoscut trei valuri de schimbări structurale și anume:
1. Primul val a început la mijlocul secolului XIX când, pe fondul Revoluției Industriale, a avut loc modernizarea întregii societăți românești.
2. Al II-lea val s-a declanșat după cel de-al Doilea Război Mondial când, odată cu adoptarea sistemului comunist, economia României era planificată în mod centralizat, majoritatea sistemelor de producție (inclusiv toate întreprinderile mari și mijlocii) fiind deținute de stat. Deși, în această perioadă, statul român a înregistrat o industrializare puternică, în lipsa competitivității, o mare parte din industrie s-a dovedit a fi ineficientă, fapt ce a determinat ca economia românească să cunoască o dinamică diferită în comparație cu țările din Europa de Vest.
3. Al III-lea val a început după anul 1989 când, odată cu desființarea sistemului comunist, au avut loc schimbări structurale ce au vizat trecerea la o economie de piață și integrarea în modelul european.
Specialiștii consideră că, la 30 de ani de la declanșarea acestor schimbări masive care au format economia românească contemporană, societatea se confruntă cu o nouă provocare majoră, considerată al IV-lea val, care, pe fondul revoluției tehnologice fără precedent, începută mai întâi în Occident și cu un impact aproape imediat la nivel global, aduce schimbări structurale la care toate economiile lumii trebuie să se adapteze.
În acest context, Academia Română, Universitatea din București și KPMG România au demarat un proiect național menit să analizeze și să prezinte impactul pe care cel de-al IV-lea val îl are asupra câtorva dintre sectoarele cheie ale economiei naționale: sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare; sectorul financiar-bancar și sectorul energetic.
Specialiștii consideră că „importanța acestor sectoare și a transformărilor prin care trec în prezent este atât de mare încât nu este exagerat să spunem că viitorul României, modul în care va arăta țara noastră peste 20 de ani sunt strâns legate de felul în care aceste transformări sectoriale vor fi gestionate și de maniera în care rezultatul acestor mutații va fi armonizată (sau nu) la nivel național de către decidenții politici și de către societatea românească“.