Comunicat de presă
11 ianuarie 2023
Proiecția-dezbatere „George Catlin. De la un tepee indian la un palat regal“
Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române organizează joi 19 ianuarie 2023, proiecția-dezbatere „George Catlin. De la un tepee indian la un palat regal“, prezentată de dr. Adrian-Silvan Ionescu, istoric de artă și director al institutului. Evenimentul va avea loc în Sala de consiliu a Academiei Române din Calea Victoriei nr.125, începând cu ora 12, și se înscrie în ciclu de întâlniri științifice bazate pe proiecția de imagini, urmată de discuții cu publicul.
Dezbaterea, dedicată unuia dintre cei mai importanți pictori documentariști ai Americii și ai lumii secolului al XIX-lea, George Catlin, analizează profilul acestui artist cu o experiență de viață extraordinară și cu o creație ce pune în lumină o tematică diversă, de la formele comunei primitive pierdute în preeriile nordice ale Lumii Noi, la metropolele strălucitoare și la palatele regale ale Lumii Vechi.
Educat pentru a deveni avocat, Catlin a renunțat pentru a se dedica picturii, domeniu în care s-a format ca autodidact. A avut succes ca portretist în Philadelphia, dar marea sa chemare a fost viața băștinașilor care încă stăpâneau preriile Statelor Unite în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Catlin și-a dat seama de iminenta absorbție și dispariție a acestor populații în masa civilizației de factură europeană și a realizat că prin arta sa poate păstră aspectul natural, nealterat al acestor comunității, mai ales al celor care se aflau la mare depărtare de zona urbană. În 1830 a început aventura prin ținuturile virgine ale Vestului, pe speze proprii. Timp de 8 ani a cutreierat zone îndepărtate și a vizitat 48 de triburi. A avut doar cartoane de o dimensiune stas (74 x 61 cm), care puteau fi puse în trusa de culori. Astfel, majoritatea lucrărilor sale au fost create pe dimensiuni identice, indiferent de subiect, fie ele portrete bust sau figură întreagă, peisaje întinse sau compoziții ample cu vânători de bizoni ori ceremonii cu multe personaje. Pentru aptitudinile sale de a reproduce trăsăturile modelelor, indienii i-au dat numele Te-ho-pe-nee Wash-ee ceea ce se traduce prin Vraciul Alb.
Din 1837 a început să-și expună Galeria indiană la New York, la Washington, Baltimore, Philadelphia și Boston, pentru ca în 1839 să traverseze oceanul cu 600 de picturi și 8 tone de piese etnografice, inclusiv un tepee de 7 m înălțime, pe care le-a prezentat în Europa. A fost primit de regina Victoria și de regele Ludovic Filip. Regele l-a invitat să expună la Luvru și i-a comandat mai multe copii după lucrări. Cu talent memorialistic notabil, Catlin a scris mai multe volume de amintiri despre călătoriile sale și despre căpeteniile indiene ori despre personalitățile europene pe care le-a cunoscut. George Sand, Théophile Gautier și Charles Baudelaire i-au consacrat rânduri entuziaste.
Pionier al acestui tip de artă, etnograf diletant, memorialist plin de talent în relatarea aventurilor prin care trecuse, antreprenor ingenios de spectacole folclorice, George Catlin a lăsat o operă în care au fost păstrate chipul și viața zilnică a unor populații aflate în ultima perioadă de glorie a existenței tradiționale, înainte de a fi asimilată în curentul general al civilizației americane de model european.
Biroul de comunicare al Academiei Române