Comunicat de presă
20 septembrie 2022
Simpozionul
„Acad. Costin D. Nenițescu, 120 de ani de la naștere“
Academia Română, prin Secția de științe chimice, în colaborare cu Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu“ al Academiei Române organizează, în perioada 22-23 septembrie 2022, simpozionul „Acad. Costin D. Nenițescu, 120 de ani de la naștere“.
Manifestarea se va desfășura în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 9, și va fi alcătuită dintr-o sesiune omagială și o sesiune de comunicări științifice, dedicată programelor actuale de cercetare din Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu“ și celor mai recente proiecte de cercetare implementate în facultățile de profil din România.
Simpozionul va fi deschis de acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de științe chimice din Academia Română.
Personalitatea științifică și cariera didactică a profesorului Costin D. Nenițescu vor fi evocate de acad. Ionel Haiduc, prof. dr. Luminița Pârvulescu, Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii, Universitatea Politehnica din București, prof. dr. Vasile I. Pârvulescu, Facultatea de Chimie a Universității din București și de cercetători din Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Nenițescu“ al Academiei Române.
Acad. Costin D. Nenițescu (1902-1970) este o personalitate marcantă a cercetării științifice românești din secolul XX. Doctor în chimie la Școala Politehnică din München, este chimistul care a realizat prima ediție a unei cărți de chimie organică (Elemente de chimie organică, 1928). Tratatul de „Chimie organică“, scris la numai 26 de ani, a rămas unic în literatura de specialitate şi a constituit, pentru zeci de generații de chimiști români, cel mai important reper ştiinţific, dovedindu-şi încă actualitatea. În același an publică tratatul de „Chimie generală“ și el o lucrare științifică de pionierat.
În anul 1935 Costin D. Nenițescu își începe cariera didactică la Facultatea de Chimie Industrială a Politehnicii din București, fiind implicat activ și în cercetările din domeniul chimiei organice.
În literatura de specialitate există patru reacţii şi patru hidrocarburi care-i poartă numele. A elaborat numeroase procedee tehnologice pentru fabricarea medicamentelor, a contribuit la realizarea de sinteze din clasa indolului şi pirolului, la mecanismul reacţiei Scholl, la investigarea oxidării hidrocarburilor cu acid cromic, a polimerizării etilenei la presiune joasă, a izomerizări hidrocarburilor afilatice sub acțiunea clorurii de aluminiu.
A fost membru al Academiei „Leopoldina“ din Halle, al Academiilor de Ştiinţe din Berlin și din München, fiind distins cu Medalia de aur „A. W. v. Hofmann“ a Societății de Chimie din Germania (1970).
În 1945 devine membru al Academiei Române, iar în perioada 1959-1970 a coordonat activitatea Secției de științe chimice din cadrul Academiei, în calitate de președinte.
Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară, care îi poartă astăzi numele, continuă direcțiile științifice de analiză în domeniul chimiei hidrocarburilor și al compuşilor heterociclici, trasate de reputatul chimist român, dezvoltând în prezent și proiecte de cercetare în sinteza organică și tehnologii pentru industria chimică de mare tonaj.
Biroul de comunicare al Academiei Române