Prelegerea propune investigarea unui fenomen caracteristic modernității europene: construcția emblematică. În expunere prof. Dana Jalobeanu va urmări originile și dezvoltarea unei embleme care a fost, timp de câteva secole, strâns asociată cu știința modernă: emblema Casei lui Solomon.

Într-una dintre cele mai citite scrieri ale lui Francis Bacon, Noua Atlantidă (1626), „Casa lui Solomon” desemnează o instituție imaginară responsabilă de producerea, administrarea și propagarea cunoașterii. Prof. Dana Jalobeanu consideră că la puțină vreme de la moartea lui Bacon, emblema Casei lui Solomon capătă un tip de autonomie, circulând de-a lungul și de-a latul Europei într-o serie de traduceri, adaptări, continuări și interpretări ale textului baconian. O bună parte dintre aceste texte au un caracter programatic, iar unele dintre ele au stat la baza unor construcții instituționale strâns legate de apariția științei moderne. Altele au mai degrabă un caracter literar; iar instituțiile imaginate sub emblema Casei lui Solomon sunt construite cu un instrumentar care combină istoria, mitologia și poetica. Diversitatea acestui corpus a ascuns, până acum, atât adevăratele dimensiuni ale fenomenului „multiplicării” interpretărilor Noii Atlantide, cât și elementele unitare ale acestor construcții emblematice.

Prelegerea va oferi o cheie de lectură care va permite înțelegerea dimensiunii acestui fenomen european. Prof. Jalobeanu pornește de la constatarea că „ceea ce au toate aceste texte în comun este o portretizare a cunoașterii ca fenomen emergent care depășește capacitățile minții individuale. Vom vedea că o caracteristică a tuturor acestor texte este o poziție epistemologică comună: ele asumă (pe urma lui Bacon) faptul că intelectul uman este nu doar failibil, ci iremediabil deformat, incapabil să producă cunoaștere întemeiată. Corectarea erorilor intelectului se poate face doar printr-o organizare colectivă extrem de sofisticată (pentru că, așa cum vom vedea, consensul este văzut ca una dintre sursele fundamentale ale erorii). Construcția emblematică a Casei lui Solomon se poate citi, prin urmare, ca o încercare de interpretare și punere în act a unor rețete de autocorecție și distribuție de roluri. Investigarea construcției emblematice este importantă atât pentru istoricul filosofiei, cât și pentru filosoful științei, confruntat cu un model neașteptat de înțelepciune colectivă, aflat la fundamentele modernității științifice”.

Dana Jalobeanu a urmat studii fizică și filosofie și s-a specializat în istoria modernității timpurii. Este profesor al Facultății de filosofie, Universitatea din București, și din anul 2025, profesor la nou înființata University of Technology din Nuremberg, unde susține cursuri de Early Modern Philosophy. Este coordonatorul ediției Francis Bacon: Scrieri filosofice și membru al board-ului editorial Oxford Francis Bacon pentru care editează Sylva Sylvarum (Oxford University Press). A editat Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences (Springer 2022) și Cambridge History of Philosophy of the Scientific Revolution (Cambridge University Press 2022). Este editor fondator al „Journal of Early Modern Studies”, coordonator pentru modernitatea timpurie a Perspectives on Science și cofondator al „Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy” (instituție care împlinește 25 de ani). Între anii 2022-2026 Dana Jalobeanu a fost președinta „European Society for History of Science”.

În prezent coordonează și proiectul „Cafeneaua filosofică” promovând pentru publicul larg concepte filosofice și aspecte din istoria culturii în discuții găzduite pe canalul dedicat de Youtube.