Ciclul de conferințe „Ora de știință” a fost inițiat pentru pasionații de cunoaștere care vor să se familiarizeze cu noțiuni științifice frecvent utilizate în domeniile: lingvistică, matematică, biologie, genetică, medicină, fizică, inteligență artificială, istorie, muzică, pedagogie, psihologie, arhitectură, istoria religiilor, filosofie. În expunerile celor 25 de specialiști invitați au fost clarificate concepte, au fost prezentate date din experimente, cu accent pe specificul unor cercetări actuale pentru orientarea gândirii științifice a publicului și generarea unui cadru de dezbatere.

Conferința care marchează cei 4 ani de derulare a proiectului este dedicată procesului de cunoaștere științifică, în expunerea academicianului Mircea Flonta, invitatul special al ciclului de conferințe.

Distincțiile și precizările de natură conceptuală pe care profesorul Flonta le face în această expunere vizează folosirea curentă a sintagmelor ştiinţă şi cunoaştere ştiinţifică, atât în publicistica actuală, cât şi în scrieri ale oamenilor de știință şi ale filozofilor științei. Academicianul Mircea Flonta propune delimitarea conceptului cunoaștere științifică prin raportare la ceea ce desemnează expresia imagine științifică a lumii; profesorul consideră că această distincție este similară cu cea dintre enunțurile susținute prin probe sau dovezi, respectiv susținute prin raportare la temeiuri sau argumente. În cadrul demersului argumentativ sunt prezentate controverse din domenii precum istoriografia românească, biologia evoluției şi filosofia fizicii, care ilustrează importanța acestei distincții pentru delimitarea şi definirea conceptului de cunoaștere științifică.

Mircea Flonta este profesor emerit la Facultatea de Filozofie a Universității din București. Domeniile principale de cercetare și predare sunt reprezentate de: teoria cunoașterii, filozofia cunoașterii, filozofia limbajului, filozofia științei, filozofia fizicii, filozofia biologiei, relația între cunoașterea științifică şi credința religioasă, filozofia lui Kant, Wittgenstein şi Blaga, metafilozofie.

Contribuțiile semnificative ale profesorului Flonta sunt prezentate în volumele: Perspectivă filozofică şi rațiune științifică. Presupoziții filozofice în știința exacta, 1985; Imagini ale științei, 1994 și 2024, Kant în lumea lui şi în cea de azi, 2005; Gânditorul singuratic. Critica şi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein, 2008; Darwin şi după Darwin, 2010 și 2026; Răspântii ale gândirii, 2017; Filozofia cercetătorului, 2022. Detalii despre cariera profesorului pot fi găsite în: 60 de ani în universitate. O carte dedicată profesorului Mircea Flonta, vol.I şi II, 2015 şi Drumul meu spre filozofie, un eseu din anul 2016.

Conferința este transmisă în direct pe canalul Youtube al Academiei Române: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams