Conferința Sclavie şi emancipare în principatele române la mijlocul secolului al XIX-lea. Noi perspective asupra subiectului
Organizator:
Secția de științe istorice și arheologie a Academiei Române
Cuvânt de prezentare:
- acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Româneie
Conferenţiar:
Dr. Viorel Achim, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti
Istoricul Viorel Achim abordează tema sclaviei romilor din principatele române în perioada 1831-1856 când, în condiţiile politicilor modernizatoare ale perioadei regulamentare, instituţia a cunoscut o serie de transformări, precum şi procesul complex de abolire a sclaviei, care s-a realizat în intervalul 1843-1856, ultima lege de emancipare fiind cea din 8/20 februarie 1856, în Ţara Românească. Sintetizând pentru prima dată cercetările întreprinse în ultimele două decenii de grupul de cercetători de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” care studiază aceste chestiuni, conferinţa se ocupă de mai multe aspecte importante ale sclaviei şi emancipării în principate, care permit o înţelegere corectă a fenomenului românesc şi plasarea lui în contextul sclaviei globale. Între altele, este demonstrat locul important pe care emanciparea romilor l-a avut în procesul de modernizare a ţării şi de construcţie naţională. Conferențiarul acordă atenţie situaţiei sclavilor ca indivizi şi grupuri şi modului în care transformările prin care ei au trecut în acea epocă, inclusiv emanciparea juridică, le-au marcat destinul.
Viorel Achim a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie, Secţia Istorie la Universitatea din Bucureşti, în anul 1986. În 2003 a obținut titlul de doctor în istorie, în cadrul Academiei Române, cu teza Politica sud-estică a regatului Ungariei sub ultimii Arpadieni, avându-l coordonator pe profesorul Şerban Papacostea. Din 1991 este cercetător (din 2008, cercetător ştiinţific gradul I) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.
Şi-a început cariera ca medievist specializat în istoria Transilvaniei şi Banatului în evul mediu şi în relaţiile internaţionale în Sud-Estul Europei în secolele XIII-XV. A inclus treptat în preocupările sale de cercetare şi alte domenii, care astăzi sunt predominate în programul său: minorităţile etnice în România în secolele XIX-XX, istoria romilor, politica de populaţie în România în anii 1940-1944, Holocaustul. A efectuat stagii de cercetare şi de formare în Ungaria, Austria, Germania, S.U.A. şi alte ţări. A condus sau a participat la proiecte de cercetare în ţară şi străinătate. A fost membru al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România (2003-2004) şi a contribuit la Raportul final elaborat de aceasta. Este membru în colegiul ştiinţific al unor reviste din ţară şi străinătate.
A publicat volume de autor, studii şi articole în ţară şi în străinătate; a editat trei volume de documente; a coordonat singur sau în colaborare volume de studii. I-a fost acordat Premiul Eudoxiu Hurmuzaki al Academiei Române pe anul 2004, pentru lucrarea Documente privind deportarea ţiganilor în Transnistria (2 vol., Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004).
Principalele publicaţii
Volume de autor:
- Ţiganii în istoria României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1998, 202 p. (Cu traduceri în limbile maghiară (2001) şi bulgară (2002).)
- Banatul în evul mediu. Studii, Editura Albatros, Bucureşti, 2000, 178 p.
- The Roma in Romanian History, Central European University Press, Budapest, New York, 2004, VI, 233 p.
- Politica sud-estică a regatului ungar sub ultimii Arpadieni, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2008, 350 p.
- Evreii în cadrul recensământului general al României din 6 aprilie 1941, Editura Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Bucureşti, 2008, 66 p. + 1 tab.
- Munca forţată în Transnistria. „Organizarea muncii” evreilor şi romilor, decembrie 1942 – martie 1944, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2015, 148 p. (Cu traducere în limba maghiară (2023).)
Volume de documente:
- Documente privind deportarea ţiganilor în Transnistria, Culegere întocmită, cu Studiu introductiv, de Viorel Achim, Vol. I-II, Editura Enciclopedică, Bucureşti, CCLVIII, 353 p. (I); 565 p. (II).
- Viorel Achim (editor), Politica regimului Antonescu faţă de cultele neoprotestante. Documente, Editura Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Bucureşti; Polirom, Iaşi, 2013, 931 p.
Volume de studii editate:
- România şi Transnistria: Problema Holocaustului. Perspective istorice şi comparative, Coordonatori: Viorel Achim şi Constantin Iordachi, Curtea Veche, Bucureşti, 2004, 376 p.
- Minorităţile etnice în România în secolul al XIX-lea. Coordonatori: Venera Achim şi Viorel Achim, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2010, 316 p.
- Identity Projects and Processes in the Romanian Space, 19th-20th Centuries, Edited by Viorel Achim, Romanian Academy, Center for Transylvanian Studies, Cluj-Napoca, 2010, 160 p. (= Transylvanian Review, Vol. XIX, Supplement No. 4).
- Modernizare socială şi instituţională în Principatele Române, 1831-1859, Coordonatori: Venera Achim şi Viorel Achim, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016, 236 p.
Studii despre sclavie şi emancipare în principatele române (selecţie):
- “Romanian Abolitionists on the Future of the Emancipated Gypsies”, în: Identity Projects and Processes in the Romanian Space, 19th-20th Centuries, Edited by Viorel Achim, Romanian Academy, Center for Transylvanian Studies, Cluj-Napoca, 2010, 160 p. (= Transylvanian Review, Vol. XIX, Supplement No. 4), p. 23-36.
- “Transformări sociale în cadrul populaţiei ţigăneşti în epoca dezrobirii”, în: Modernizare socială şi instituţională în Principatele Române, 1831-1859, Coordonatori: Venera Achim şi Viorel Achim, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016, p. 149-166.
- “Gypsies Speak. An Analysis of the Petitions of the Gypsy Slaves in the Romanian Principalities, c. 1835-c. 1855”, în: Hristo Kyuchukov, Elena Marushiakova and Veselin Popov (eds.), Roma: Past, Present, Future, München: LINCOM, 2016, p. 56-67.
- “Considerations About the Territorial Distribution of Slaves in the Romanian Principalities”, în: Jeff Fynn-Paul and Damian Alan Pargas (eds.), Slaving Zones: Cultural Identities, Ideologies, and Institutions in the Evolution of Global Slavery, Leiden & Boston: Brill, 2017, p. 70-93.
- “The Orthodox Church and the Emancipation of Gypsy Slaves in the Romanian Principalities in the 19th Century”, în: Slavery in the Black Sea Region, c.900-1900: Forms of Unfreedom at the Intersection between Christianity and Islam, Edited by Felicia Roşu, Leiden & Boston: Brill, 2021, p. 117-142.
- “Slavery in Southeastern Europe”, în: Damian A. Pargas, Juliane Schiel (eds.), The Palgrave Handbook of Global Slavery throughout History, Cham: Palgrave Macmillan, 2023, pp. 535-552.