Autorii evocă personalitatea lui Alexandru Vulpe la 10 ani de la dispariţie. Cercetător, profesor, director al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, membru al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de știinţe istorice şi arheologie, Alexandru Vulpe a fost o personalitate marcantă a arheologiei şi istoriei vechi a României. Educat într-o familie de arheologi şi istorici, apropiată de Vasile Pârvan, şi având drept modele profesori reputaţi, precum Dionisie M. Pippidi şi Ion Nestor, Alexandru Vulpe a dezvoltat o carieră de excepţie, opera sa fiind în continuare un reper în cercetarea arheologică a spaţiului carpato-dunărean. Un loc important în activitatea sa l-au avut săpăturile arheologice. Sunt numeroase siturile a căror investigare şi punere în valoare se leagă de numele lui Alexandru Vulpe. Amintim aici necropola tumulară de la Ferigile (jud. Vâlcea), cea de la Tigveni (jud. Argeş), cetatea de la Polovragi (jud. Gorj), tumulul de la Susani (jud. Timiş), aşezările de epoca bronzului de la Rotbav (jud. Braşov) şi Costişa (jud. Neamţ), precum şi aşezarea de la Popeşti (Argedava) (jud. Giurgiu). Unele dintre aceste situri au devenit repere pentru definirea anumitor perioade şi culturi pre- şi protoistorice din România.

În acest context, autorii prezintă rezultatele cercetărilor de la Costişa (jud. Neamţ), un sit de epoca bronzului investigat de Alexandru Vulpe în anii 1959-1960 şi 1962, săpăturile fiind reluate, tot sub coordonarea sa, de cei doi autori în perioada 2001-2013. Este pusă în evidenţă importanţa acestui sit pentru cunoaşterea epocii bronzului în regiunea de la est de Carpaţi, dar şi caracterul cu totul aparte al depunerilor arheologice de pe Cetăţuia de la Costişa.

Radu Băjenaru este cercetător şi director al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, specializat în arheologia epocii bronzului. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti în 1993. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu lucrarea Sfârşitul bronzului timpuriu în regiunea dintre Carpaţi şi Dunăre, sub conducerea profesorului Alexandru Vulpe. A participat la peste 30 de campanii de săpături arheologice în situri precum cele de la Popeşti (jud. Giurgiu), Odaia Turcului (jud. Dâmboviţa), Costişa (jud. Neamţ) şi Hurezani (jud. Gorj). A publicat două cărţi de specialitate, a coeditat patru volume colective, este autor a peste 70 de studii şi rapoarte arheologice şi a co-organizat cinci conferinţe internaţionale.

Anca-Diana Popescu este cercetător în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, specializată în arheologia epocii bronzului. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. În anul 2005 a devenit doctor al Universităţii din Bucureşti, cu o temă referitoare la perioada mijlocie a epocii bronzului în zona est-carpatică, având ca element central situl din epoca bronzului de la Costişa, realizată sub conducerea ştiinţifică a profesorului Alexandru Vulpe. A participat la săpături arheologice în situri precum cele de la Năeni-Zănoaga (jud. Buzău), Sărata Monteoru (jud. Buzău), Costişa (jud. Neamţ), Hurezani (jud. Gorj). A editat sau coeditat două volume colective. A publicat 60 de studii în reviste de specialitate şi volume colective, din ţară şi străinătate.