Mitologia românească - o deschidere către lumea francofonă în cadrul acordului de cooperare științifică dintre Academia Română și Wallonie-Brussels International pentru perioada 2025–2026
Mitul, ca fenomen, trece dincolo de intenția de cercetare limitată la o singură disciplină, impunând a fi adoptată o perspectivă care să permită mobilizarea mai multor domenii spre a putea fi înțeles. În acest sens, se poate susține teza că mitul este polisemantic în sine. În proiectul nostru, literatura, istoria literară, critica literară, folclorul și istoria mentalităților, antropologia și religia, filosofia, analiza discursului și traducerea sunt mobilizate simultan pentru a surprinde mitologia românească și modalitatea deschiderii acesteia către francofonie. Analiza specificului mitologiei românești nu poate ignora relația cu miturile vechi, pornind de la teoriile propuse de Claude Lévi-Strauss (Mythologiques) și Salomon Bochner (The role of Mathematics in the rise of science). Dacă gândirea lui Lévi-Strauss contribuie în mod semnificativ la înțelegerea temporalității mitice, Salomon Bochner evidențiază legăturile matematice ce unesc miturile arhaice cu speculațiile lui Platon și Aristotel. De asemenea, putem evidenția, împreună cu Solomon Marcus, trei domenii – poezia, narativitatea și matematica – care cuprind un univers ficțional, creând o distanță între modul lor narativ specific și realitate. Există un fel de rigoare, de o altă natură decât cea a empirismului și a ancorării sale în concret, care emană din aceste câmpuri speculative. Legătura dintre local și global, dintre individ și cosmos, dintre clipă și eternitate, dintre finit și infinit este, deci, esențială, ca și cum al doilea termen al perechilor constitutive ale acestei conjugări ar fi supradeterminat în raport cu primul. La intersecția dintre vizibil și invizibil se conturează atunci o dublă axialitate: spațialitatea și temporalitatea.

Mythologie roumaine – une ouverture vers la francophonie dans le cadre de l'entente de coopération scientifique entre l'Académie roumaine et Wallonie-Bruxelles International période 2025–2026
Le mythe, en tant que phénomène, échappe à l’observation d’un chercheur cantonné dans une seule discipline. Il convient en effet d’adopter un regard permettant de mobiliser plusieurs domaines de recherches pour l’appréhender. En ce sens, on peut soutenir la thèse que le mythe est polysémique en soi. Dans notre projet, la littérature, l’histoire littéraire, la critique littéraire, le folklore et l’histoire des mentalités, l’anthropologie et la religion, la philosophie, l’analyse du discours et la traduction œuvrent ensemble autour de la mythologie roumaine et son ouverture vers la francophonie. Pour mener à bien une telle entreprise, ce n’est pas sans rapport aux anciens mythes comme nous l’ont enseigné Claude Levi-Strauss (Mythologiques) et Salomon Bochner (The role of Mathematics in the rise of science). Si la pensée de Lévi-Strauss contribue de façon significative à comprendre la temporalité mythique, Salomon Bochner met en exergue les liens mathématiques reliant les mythes archaïques avec les spéculations de Platon et Aristote. On peut aussi dégager avec Solomon Marcus trois domaines – la poésie, la narrativité et les mathématiques – qui se déploient dans un univers fictionnel, mettant un écart entre leur mode narratif respectif et le réel. Il est une sorte de rigueur, d’une autre nature que celle de l’empirisme et de son ancrage dans le concret, qui émane de ces champs spéculatifs. Le lien entre le local et le global, entre l’individu et le cosmos, entre l’instant et l’éternité, entre le fini et l’infini est donc essentiel, comme si le second terme des paires constitutives de cette déclinaison était surdéterminé par rapport au premier. À l’intersection du visible et de l’invisible se dessine alors une double axialité : la spatialité et la temporalité.